Draghi si board-ul executiv al BCE, format din sase membri, au recomandat consiliului guvernatorilor achizitii de obligatiuni in valoare de 50 de miliarde de euro pe luna, pana in decembrie 2016, au declarat doua surse apropiate situatiei. 

Consiliul guvernatorilor BCE se reuneste joi pentru a discuta planul, iar pana la decizia finala ar mai putea surveni modificari, au precizat sursele. 

Draghi sustine ca suplimentarea lichiditatilor este necesara pentru a evita intrarea zonei euro intr-o spirala a deflatiei, dar oficialii germani considera ca astfel scad presiunile pentru reforme economice. Inflatia din zona euro a trecut in teritoriu negativ in decembrie, cu un declin al preturilor de 0,2%. 

Discutiile din Consiliul guvernatorilor vor fi complicate de diferendele privind impartirea riscurilor. 

"Propunerea pare sa fie mai mare decat cea sugerata de comentariile anterioare ale BCE despre dimensiunea achizitilor de active, in special daca se refera la noul program de suplimentare a lichiditatilor si nu include pe cele existente", a declarat Riccardo Barbieri Hermitte, economist sef pentru Europa la Mizuho International, in Londra. 

Draghi a spus ca intentioneaza sa extinda portofoliul de active al BCE la nivelul inregistrat la inceputul anului 2012, respectiv la aproximativ 3.000 de miliarde de euro. In prezent acest portofoliu este de circa 2.200 de miliarde de euro, dar ar putea scadea, in conditiile in care imprumuturi de 200 de miliarde de euro ajung la maturitate in urmatoarele cateva saptamani. 

Una dintre surse a spus ca noile achizitii de obligatiuni sau alte active, pe langa programele actuale de achizitii de obligatiuni acoperite si obligatiuni garantate, nu vor incepe inainte de 1 martie. De asemenea, nu s-a hotarat inca daca tinta de 50 de miliarde de euro pe luna include programele existente sau cat de mare va fi ponderea obligatiunilor guvernamentale.

Stefan Nanu

Noile masuri de relaxare monetara cantitativa din partea BCE vor avea un efect pozitiv pentru programul de imprumut al Romaniei pe pietele internationale, in timp ce eventuala majorare a dobanzii din partea Fed nu va afecta randamentele pe termen lung, considera seful Trezoreriei, Stefan Nanu.

Directorul Trezoreriei statului a declarat, la Forumul Central si Est European - Euromoney de la Viena, ca Romania vizeaza in acest an exclusiv fnantarea in euro de pe pietele externe, mentionand ca, in premiera, randamentele la obligatiunile in lei pe termen de zece ani au ajuns mai jos decat randamentele obligatiunilor cu scadenta pe 12 ani in dolari.

Nanu a explicat ca nu exista o presiune pentru finantarea bugetului, mai ales ca se manifesta o cerere interna consistenta pentru titluri suverane. El a detaliat ulterior, in afara conferintei, ca detinerile nerezidentilor in titluri de stat denominate in lei se situeaza la circa 20% din totalul emisiunilor. 

Mai mult, Finantele au demarat procedura de slectare a intermediarilor pentru o prima emisiune de obligatiuni destinate populatiei, unde spera sa obtina randmente apropiate de cele acceptate de banci, avand in vedere ca aceste castiguri nu sunt impozitate, precum veniturile obtinute dn dobanzi. 

Seful Trezoreriei crede ca atat o noua relaxare monetara cantitativa din partea BCE, cat si o majorare a dobanzii de politica monetara in SUA, au fost deja incluse in preturile cotate de investitori, inclusiv pentru eurobondurile romanesti.  El a explicat ca o infuzie de lichiditate in zona euro ar ajuta la succesul urmatoarei emisiuni planificata de Romania pentru prima parte a acestui an, chiar daca o astfel de masura va duce si la momente de volatilitate mai mare pe piete. 

Majoritatea analistilor intervievati de Bloomberg anticipeaza ca BCE va lansa un program de achizitii de obligatiuni guvernamentale in valoare de 550 de miliarde de euro.

Doi oficiali ai BCE au declarat insa miercuri ca board-ul bancii centrale a propus achizitii de 50 de miliarde de euro pe luna, pana la sfarsitul anului 2016. 

In ceea ce priveste previzibilul anunt al Fed privind debutul ciclului de crestere a dobanzilor in piata americana, Nanu sustine ca nu va afecta randamentul obligatiunilor pe termen lung, ci va avea impact exclusiv pe instrumente de imprumut pe termen scurt. 

Directorul general al Trezoreriei a adaugat ca Romania va viza o maturitate pentru urmatoarea emisiune de eurobonduri de 12 sau 15 ani, ceea ce ar reprezenta o premiera privind imprumuturile in moneda unica europeana. El a reafirmat ca selectia intermediarilor noii emisiuni de obligatiuni pe piata externa va tine cont de activitatea ofertantilor ca dealeri primari pe piata locala. 

In urma cu cateva zile, Diana Popescu, director in Ministerul Finantelor, a declarat pentru Bloomberg, ca Romania intentioneaza sa vanda obligatiuni pe pietele externe in prima jumatate a acestui an si incearca sa extinda maturitatea medie a datoriei prin vanzarea de eurobonduri cu termen de peste zece ani.  Aceasta nu a precizat suma pe care Romania vrea sa o atraga in urma emisiunii de obligatiuni. 

Romania intentioneaza sa imprumute intre 2,5 miliarde si 3 miliarde de dolari de pe pietele internationale in acest an, pentru a acoperi datoria suverana si pentru a finanta deficitul bugetar.  In octombrie anul trecut, Romania a atras 1,5 miliarde de euro de pe pietele internationale, prin vanzarea de obligatiuni denominate in euro scadente la 10 ani, la un randament de 2,973% pe an, un nou minim istoric. 

Romania pare ca urmeaza exemplul Slovaciei, prima tara din Europa de Est care a vandut eurobonduri in acest an, pe fondul scaderii randamentelor obligatiunilor suverane. Slovacia a obtinut 1,5 miliarde de euro prin plasarea datoriei, randamentul obligatiunilor situandu-se la minimul record de 1,442%. 

Randamentul obligatiunilor guvernamentale denominate in euro ale Romaniei, cu termen in 2024, au urcat vineri cu 0,2 puncte procentuale, la 2,16%. 

Guvernul roman trebuie sa plateasca eurobonduri in valoare de 1 miliard de euro in martie, conform datelor Bloomberg.  Romania are in derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expira in luna septembrie si pe care autoritatile l-au tratat ca avand caracter preventiv, fara sa acceseze fonduri pana in prezent. Scopul intelegerii este de a proteja economia romaneasca de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare.

Europa de Est are motive sa se bucure de achizitiile de obligatiuni ale Bancii Centrale Europene (BCE), care ar contribui la cresterea economica si evitarea deflatiei, spre deosebire de Elvetia, pentru care masurile de stimulare vor avea ca efect aprecierea francului, potrivit analistilor.

"Achizitiile de obligatiuni ale BCE vor avea in mod clar un efect pozitiv. Relaxarea monetara poate avea un impact pozitiv asupra economiilor care au legatura cu regiunea unde este aplicata o astfel de politica", a declarat Piroska Nagy, economist la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), relateaza Bloomberg.

Majoritatea statelor est-europene nu folosesc euro, dar vor avea de castigat intrucat masurile BCE incurajeaza creditarea transfrontaliera si stimuleaza cresterea economica in uniunea monetara, principalul lor partener comercial.

Bancile centrale din Europa de Est sunt deja ocupate sa faca fata efectului retragerii masurilor de stimulare de catre Rezerva Federala americana si cu decizia soc a Bancii Nationale a Elvetiei de a elimina plafonul valutar de 1,2 franci/euro, care a marit costul creditelor in franci.

Monedele Poloniei si Ungariei s-au depreciat puternic saptamana trecuta, cele doua tari avand cea mai mare pondere a creditelor pentru locuinte in franci elvetieni. Zlotul si forintul s-au depreciat de la inceputul acestui an cu 1,1%, respectiv 0,7%.

Europa de Est a suportat deocamdata impactul incetinirii economice din zona euro, dar prabusirea cotatiilor petrolului a amplificat presiunile de scadere a preturilor. In prezent, Polonia si Ungaria se afla in deflatie, in timp ce in statele vecine inflatia se afla la minime record.

Masurile de stimulare ale BCE ar putea permite statelor est-europene sa mentina costurile de imprumut la minime record, iar in unele cazuri scaderea in continuare a acestora, sustinand astfel cresterea economica, a spus Neil Schearing, economist sef pentru piete emergente la Capital Economics, in Londra.

"Politicile monetare din Europa Centrala si de Est vor ramane mai relaxate decat ar fi fost in alta situatie. Polonia si Romania ar putea reduce in continuare dobanzile, in timp ce Cehia ar putea ajusta plafonul de apreciere a coroanei", considera Schearing.

Lichiditatile suplimentare de la BCE ar putea incuraja bancile vest-europene, care domina circa doua treimi din industria bancara din Est, prin banci precum Erste Group Bank si Societe Generale, sa reduca retragerile de capital din regiune, a adaugat economistul.

Initiativa lui Draghi implica si riscuri pentru Europa de Est, precum intrarile de capital si formarea de bule speculative pe pietele de obligatiuni, a avertizat saptamana trecuta guvernatorul bancii centrale a Poloniei, Marek Belka. Polonia a mentinut saptamana trecuta dobanda de politica monetara la nivelul de 2%.

BCE va evalua nivelul de 0,05% al dobanzii cheie la sedinta de politica monetara de joi, la care majoritatea analistilor anticipeaza ca institutia va anunta si lansarea unui program de achizitii de obligatiuni guvernamentale in valoare de 550 de miliarde de euro.

Un alt risc este ca programul de achizitii de obligatiuni al BCE sa nu confirme amploarea luata deja in calcul de investitorii in active de pe pietele est-europene, a spus Helena Horska, director de cercetari la Raiffeisen Bank in Praga.

Cu toate acestea, ritmul de crestere economica din Europa Centrala si cele trei state baltice va ramane solid, de 2,6% in acest an, potrivit estimarilor BERD publicate luni. In Europa de Sud-Est, avansul economic va fi de 2,2% in 2015.

Actiunile europene au deschis in crestere 

Principalele actiuni europene au deschis tranzactiile de joi in urcare, in conditiile in care investitorii asteapta ca BCE sa anunte noi masuri de stimulare a economiei zonei euro, amenintate de deflatie, relateaza Bloomberg. 

Indicele Stoxx Europe 600 a crescut cu 0,3%. A inchis sedinta de miercuri la cel mai inalt nivel din ianuarie 2008 pana in prezent, pe fondul speculatiilor legate de programul de achizitii de obligatiuni guvernamentale de catre BCE. 

Presedintele BCE Mario Draghi va sustine o conferinta de presa la ora 15:30 (ora Romaniei), dupa publicarea deciziei Consiliului guvernatorilor eferitoare la dobanda de politica monetara. Analistii anticipeaza ca BCE va mentine dobanda la minimul record de 0,05%. 

Titlurile bancilor si ale companiilor de utilitati au crescut cel mai mult joi dintre grupurile industriale din Stoxx 600. Actiunile companiei britanice de utilitati Centrica au avansat cu mai mult de 1%, in timp ce titlurile bancii spaniole Bankinter au crescut cu 1,6%, dupa anuntarea rezultatelor din trimestrul al patrulea. 

Actiunile Remy Cointreau au urcat cu 2,3%, dupa ce a raportat ca vanzarile de cognac au scazut in trimestrul al treilea.  Pe marile burse europene, indicele CAC 40 (Paris) a urcat cu 0,06%, FTSE 100 (Londra), cu 0,2%, iar DAX (Frankfurt), cu 0,1%.