Potrivit unui comunicat al BCE, Consiliul guvernatorilor a decis că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% şi, respectiv, minus 0,50%.

"În al doilea rând, Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze anvelopa Programului de Achiziţii Urgente în Pandemie (PEPP) cu 500 de miliarde de euro, până la un total de 1.850 de miliarde de euro. De asemenea, a prelungit orizontul de timp pentru achiziţiile nete în cadrul PEPP până, cel puţin, la finele lunii martie 2022. În orice caz, Consiliul guvernatorilor va efectua achiziţii nete până când va considera că este depăşită criza coronavirusului", se arată în comunicat.

Pieţele financiare se aşteptau ca BCE să îşi majoreze achiziţiile de obligaţiuni, după ce, la finalul reuniunii de politică monetară din luna octombrie, oficialii BCE au promis că instituţia îşi va recalibra instrumentele la reuniunea din decembrie.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a anunţat recent că instituţia va studia în primul rând ipoteza unei majorări a achiziţiilor de obligaţiuni şi a împrumuturilor ieftine pentru bănci, pentru a susţine economia zonei euro.

"Chiar dacă toate opţiunile sunt posibile, Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme - PEPP) şi Operaţiunile ţintite de refinanţare pe termen mai lung (TLTRO sau Targeted Longer-Term Refinancing Operations) şi-au dovedit eficienţa în contextul actual şi pot fi ajustate în mod dinamic pentru a reacţiona la evoluţia pandemiei. În consecinţă, este posibil să rămână principalele instrumente pentru ajutorarea politicii noastre monetare", a explicat Christine Lagarde.

Analiştii se aşteptau ca programul de achiziţii de obligaţiuni, de 1.350 miliarde de euro, să fie extins cu încă 500 miliarde de euro, iar schema să fie prelungită cu şase luni, până la finalul lui 2021. Programul a fost lansat în martie, în perioada de vârf a crizei a primului val al pandemiei.

"Economia zonei euro are nevoie de noi stimulente pentru a depăşi efectele celui de-al doilea val al pandemiei şi a începe redresarea în 2021", a apreciat Carsten Brzeski, economist al ING Bank, potrivit Agerpres.

La ultima reuniune de politică monetară BCE, care a avut loc în data de 29 octombrie, consiliul guvernatorilor BCE a lăsat nemodificată dobânda de referinţă însă Christine Lagarde a promis că BCE îşi va recalibra instrumentele la reuniunea din decembrie.

Într-un raport de luna aceasta al Fondului Monetar Internaţional se arată că Guvernele din zona euro şi Banca Centrală Europeană vor trebui să furnizeze mai mult sprijin monetar şi fiscal decât s-a estimat iniţial, din cauza efectelor celui de-al doilea val al pandemiei.

Deşi răspunsul autorităţilor este impresionant, vor fi mai multe de făcut dacă se vor deteriora şi mai mult condiţiile economice, avertizează FMI.

"Există riscul deteriorării situaţiei la începutul anului viitor, ţinând cont de al doilea val al pandemiei. Vor fi probabil necesare politici fiscale naţionale pentru a furniza sprijin extins mai mult timp decât s-a estimat iniţial", se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.

Şefii de stat şi de guvern din UE au convenit, în iulie, asupra emiterii de datorie comună pentru constituirea unui fond de redresare post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro, din care 390 de miliarde de euro vor fi accesate de statele membre ca subvenţii şi 360 de miliarde ca împrumuturi.

FMI apreciază că impactul acestui fond va depinde de nivelul, calitatea şi eficienţa cheltuielilor naţionale, de reformele structurale menite să transforme economiile şi de majorarea investiţiilor în proiecte verzi şi digitale.