“Nu inteleg de ce trebuie sa mai tiparim bancnote”, spune Bjoern Ulvaeus, fost membru al formatiei pop ABBA si un sustinator foarte vocal al ideii de a renunta la cash.

In majoritatea oraselor din Suedia, nici pentru un bilet de autobuz nu se mai accepta plata cash, acestea fiind achizitionate printr-un simplu SMS, potrivit Business Insider.

O mica parte din magazine - dar care este in continua crestere, accepta doar plata cu cardul, iar unele banci, desi se ocupa cu tranzactii cu bani, nu mai folosesc numerar.

Banii in forma fizica nu se mai folosesc nici macar la biserica. De exemplu, la biserica Carl Gustaf din Karlshamn, in sudul Suediei, vicarul Johan Tyrberg a instalat recent un bancomat, pentru a le fi mai usor credinciosilor sa faca donatii. “Oamenii mi s-a plans de multe ori ca ar dona bani bisericii, dar ca nu au numerar”, spune parintele.

Bancnotele si monedele mai reprezinta in Suedia doar 3% din economie, comparativ cu 9%, in zona euro si 7%, in SUA. Trei procente este inca prea mult, in opinia lui Ulvaeus. Sa sustina o societate fara bani cash ar putea parea putin ciudat pentru cineva care a facut o avere cu hituri precum “Money, Money, Money”, dar Ulvaeus spune ca este o chestiune de securitate.

Dupa ce fiul sau a fost jefuit pentru a treia oara, a inceput sa sustina tranzitia cat mai rapida catre o societate digitalizata complet, daca acest lucru le face viata mai grea hotilor. “Daca n-ar mai exista bani in bancnote si monede, hotii n-ar mai avea ce sa fure”, spune Ulvaeus (66 de ani).

Asociatia Bancilor din Suedia spune ca eliminarea banilor lichizi din economie a inceput deja sa aiba un impact asupra numarului de infractiuni. Jafurile de la banci s-au redus de la 110, in 2008, la 16, in 2011, cel mai scazut nivel din ultimii 30 de ani. De asemenea, furturile din mijloacele de transport au scazut.

“Mai putini bani in circulatie fac sa ne simtim mai in siguranta, atat pe cei care lucreaza cu bani, cat si populatia”, spune Par Karlsson, expert al unei companii de securitate.

Folosirea mijloacelor electronice de tranzactionare explica si de ce Suedia are un nivel al coruptiei foarte scazut, comparativ cu tari care au o cultura puternica a cash-ului, ca Italia sau Grecia, explica Friedrich Schneider, profesor de economie la Universitatea Johannes Kepler din Austria. “Daca oamenii folosesc cardul, sunt mai putin implicati in activitati economice la gri”, spune Schneider, expert in cercetarea economiei subterane.

Si totutsi, si intr-o societate computerizata, exista riscuri, iar cel mai mare este acela al fraudelor cibernetice. Potrivit Consiliului National pentru Combaterea Fraudelor din Suedia, acest gen de infractiuni a crescut la aproape 20.000, in 2011, comparativ cu 3.304, in 2000.

Oscar Swartz, fondatorul primului furnizor de internet din Suedia, spune, totodata, ca intr-o economie digitalizata, apar intotdeauna probleme de confidentialitate, in conditiile in care toate tranzactiile cu cardul pot fi urmarite. Si el sustine ideea renuntarii la cash, dar vrea introducerea unei alte metode de plata pe langa cea cu cardul. “Oricine trimite sau doneaza bani catre diferite organizatii ar trebuie sa o poate face fara sa fie urmarit de fiecare data”, spune Swartz.

In aceste conditii, nu este de mirare ca Suedia si celelalte tari nordice sunt pe primele locuri in ceea ce priveste dezvoltarea tehnologica si inovarea. Pentru al doilea an consecutiv, Suedia a ocupat primul loc in ceea ce priveste tehnologizarea, iar Economist Intelligence Unit a plasat Suedia in topul digitalizarii economiei, in 2010. Cele doua clasamente masoara nivelul pana la care statele integreaza tehnologiile noi si comunicatiile in economiile nationale.

Multi experti, insa, nu se asteapta ca banii in forma fizica sa dispara prea curand, dar prezenta lor in economie va continua sa fie din ce in ce mai redusa. Andrea Wramfelt, care nu mai accepta bani lichizi in magazinul sau din 2010, spune ca, in cel mult 20 de ani, monedele si bancnotele suedeze vor disparea.

Exista insa si oponenti ai ideii. Hanna Celik, a carui familie detine o retea de chioscuri de presa in Stockholm, spune ca aceasta digitalizare nu vine decat din dorinta bancilor de a se imbogati si mai mult. Celik spune ca fiecare tranzactie cu cardul este taxata cu 5 coroane (0,80 de dolari). “Este o porcarie. Pentru banci, acesta este un bun mod de a castiga o multime de bani. Despre asta este vorba, fac profituri uriase din taxele pe tranzactii”, este de parere Celik.