SNB a mai informat vineri că în 2020 a obţinut un câştig de şapte miliarde de franci elveţieni de pe urma celor 1.040 tone de aur pe care le deţine şi de 13 miliarde de franci elveţieni din poziţiile valutare.

Valoarea ambelor a crescut în timpul pandemiei de coronavirus (COVID-19), investitorii căutând în perioade de incertitudine investiţii de refugiu, cum ar fi aurul, iar pieţele bursiere au fost sprijinite ratele scăzute ale dobânzilor utilizate de băncile centrale pentru a ajuta redresarea economică.

În Statele Unite, unde SNB deţine participaţii în aproape 2.500 de companii, inclusiv Apple şi Tesla, indicii S&P 500 şi Nasdaq Composite ai Bursei de pe Wall Street au înregistrat anul trecut creşteri de 16% şi, respectiv, 44%.

Profitul realizat anul trecut de SNB este mai redus decât cel de 48,9 miliarde de franci elveţieni înregistrat în 2019, deoarece deprecierea dolarului a redus nivelul profitului când a fost convertit în moneda Elveţiei. Totuşi, profitul din 2020 va permite SNB să distribuie dividende de patru miliarde de franci elveţieni către guvernele şi cantoanele elveţiene, acelaşi nivel ca în 2019.

"SNB, ca şi alţi investitori, a beneficiat de ratele scăzute ale dobânzilor utilizate de băncile centrale pentru a ajuta redresarea economică în urma pandemiei, care au sprijinit evoluţia pieţelor bursiere pe plan global. Dar deşi aceasta este o veste bună pentru performanţele financiare ale SNB, este o veste proastă pentru politica monetară a instituţiei, deoarece ratele scăzute ale dobânzilor pe plan global menţin presiunile asupra francului şi limitează capacitatea SNB de a ajusta propriile sale rate negative ale dobânzilor", a apreciat Alessandro Bee, economist al băncii elveţiene UBS, potrivit Agerpres.

Realizarea de profit nu face parte din mandatul Băncii Naţionale a Elveţiei, care se concentrează pe stabilitatea preţurilor şi susţinerea economiei elveţiene. Pentru a-şi atinge obiectivele, instituţia a derulat o campanie îndelungată destinată reducerii valorii francului, o monedă căutată de investitori în perioade de incertitudine geopolitică, dar a cărei apreciere afectează economia elveţiană dependentă de exporturi.

Luna trecută, Departamentul Trezoreriei din SUA a adăugat Elveţia pe lista ţărilor acuzate de manipulare valutară.

"Abordarea politicii monetare de către SNB rămâne neschimbată după publicarea raportului autorităţilor americane. În actuala situaţie economică şi în urma aprecierii semnificative a francului elveţian, SNB este decisă să intervină mult mai puternic pe piaţa valutară", se arată într-un comunicat al instituţiei financiare.

SNB şi-a exprimat dezacordul faţă de includerea Elveţiei pe lista ţărilor acuzate de manipulare valutară şi a explicat că intervenţiile valutare nu au ca scop obţinerea unor avantaje comerciale incorecte pentru exportatorii ţării sau modificarea balanţei de plăţi.

"Intervenţiile pe piaţa valutară sunt necesare pentru ca politica monetară a Elveţiei să asigure condiţii monetare adecvate şi stabilitatea preţurilor", precizează Banca Naţională a Elveţiei.

Banca Naţională a Elveţiei a informat recent că în prima jumătate din 2020 a utilizat 90 de miliarde de franci elveţieni (101,72 miliarde de dolari) pentru a contracara tendinţa de apreciere a monedei naţionale în perioada pandemiei de Covid-19.

Este vorba de un nou record în ceea ce priveşte intervenţiile Băncii Naţionale a Elveţiei pe pieţele valutare şi de asemenea este mai mult decât a cheltuit SNB pentru a cumpăra valută în ultimi trei ani. Dar SNB argumentează că intervenţiile sunt necesare pentru a preveni deflaţia în urma aprecierii masive a francului elveţian.