În martie, Comisia Europeană a aprobat investiţiile pe care Ungaria, cu sprijinul Rusiei, intenţionează să le facă pentru construcţia a două noi reactoare la centrala nucleară de la Paks.

Această investiţie de 12,5 miliarde de euro, finanţată în proporţie de 80% printr-un împrumut acordat de Rusia, poate fi considerată drept un ajutor de stat, dar Guvernul ungar s-a angajat că va "limita posibilele distorsiuni la adresa concurenţei", a explicat Executivul european.

Austria, care are graniţă comună cu Ungaria, sprijină energia verde şi nu are nici un reactor nuclear pe teritoriul ţării.

''În Guvern am fost de acord că avem suficiente motive pentru a acţiona (CE) în instanţă. Asistenţa UE este permisă doar când are la bază interesul comun. Pentru noi, energia nucleară nu este nici o formă sustenabilă de furnizare şi nici un răspuns la schimbările climatice'', a afirmat un purtător de cuvânt al ministrului pentru Sustenabilitate, Agricultură şi Turism, Elisabeth Koestinger.

Oficialul a adăugat că termenul limită pentru a contesta decizia CE privind Paks este 25 februarie.

În majoritatea cazurilor de acest fel, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) s-a declarat în favoarea CE.

În luna decembrie 2014, Rusia şi Ungaria au semnat contractul pentru construcţia a două noi unităţi la centrala nucleară de la Paks. În virtutea acordului semnat între Moscova şi Budapesta, pentru finanţarea proiectului ce va fi realizat de compania rusă Rosatom, Ungaria va primi din partea Rusiei un împrumut în valoare de 10 miliarde de euro, care va fi returnat de statul ungar până în anul 2046, cu o rată anuală a dobânzii cuprinsă între 3,9% şi 4,9%.

Situată la 100 de kilometri sud de Budapesta, centrala de la Paks a fost construită în anii '80 de sovietici şi furnizează 40% din necesarul de electricitate al Ungariei. Ţara vecină este dependentă din punct de vedere energetic de Rusia, de la care primeşte 80% din necesarul de petrol şi 75% din cel de gaze naturale.