Schema, introdusă în martie 2020 în contextul efectele negative ale pandemiei cu coronavirus (COVID-19), permite companiilor să-şi păstreze angajaţii în registrele lor şi să plătească doar pentru orele lucrate efectiv.

De asemenea, Guvernul de la Viena va furniza 700 milioane de euro pentru a sprijini recalificarea, ajutând astfel afacerile să găsească personal calificat pentru proiectele lor IT şi pentru a contracara deficitul de forţă de muncă din sectorul serviciilor de îngrijire.

Rata şomajului în Austria a urcat la peste 12%, cel mai ridicat nivel de când s-a început publicarea acestor date, în 1946. În prezent, aproximativ 475.000 din cei 4,4 milioane de angajaţi austrieci beneficiază de Kurzarbeit, potrivit Agerpres.

Citește și: Cum se va aplica în România modelul german de lucru ”Kurzarbeit” și care sunt domeniile vizate

Luna aceasta, Banca Naţională a Austriei (ONB) estima că economia ţării va înregistra o contracţie de 7,2% în acest an, urmată de un avans de 4,9% în 2021 şi un plus de 2,7% în 2022.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, anunța recent că Guvernul are pregătite mai proiecte de ordonanţă de urgenţă, unul dinrte ele vizând programul de muncă flexibilă Kurzarbeit.

"Propunerea noastră este să completăm Codul Muncii (...) Din punctul meu de vedere, îmi menţin propunerea ca în Codul Muncii, prin ordonanţa pe care o iniţiem, să introducem un capitol pentru aceste situaţii excepţionale, adică în situaţii de urgenţă, în situaţii de alertă, repet, în situaţii excepţionale, nu pentru totdeauna (...), venim cu următoarele propuneri pe care le trec în revistă pe scurt. Practic, plata salariului brut pentru fiecare angajat care va fi beneficiar al acestei măsuri de muncă flexibilă se va împărţi între angajator, care va acoperi cel puţin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă şi stat, care va acoperi 75% din diferenţa între salariul de bază brut din contract înainte de perioada de criză şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare reducerii programului. Aceasta este esenţa prevederii noastre", spunea Violeta Alexandru la începutul lunii.

Ministrul Muncii a precizat că Executivul se gândeşte la o perioadă de implementare a măsurii de "până la sfârşitul anului sau 3 luni".

Potrivit acestui program de muncă redusă – sau Kurzarbeit -, introdus pentru prima dată de Germania în perioada crizei financiare din 2008, companiile pot solicita ajutoare de la stat pentru a acoperi costurile care apar din păstrarea angajaţilor care lucrează un program mai scurt.

În aprilie, Comisia Europeană a propus o nouă schemă de program de lucru redus la nivelul UE, schemă care va fi sprijinită de stat, pentru a ajuta oamenii să îşi păstreze locurile de muncă într-un moment în care pandemia de coronavirus afectează economiile din blocul comunitar.

Schema este în mod clar copiată după programul Kurzarbeit care funcţionează în Germania şi în conformitate cu are Guvernul de la Berlin plăteşte o parte din salariul unui angajat astfel încât companiile să nu elimine locuri de muncă în perioadele în care economia încetineşte.