Cea mai mare bursă asiatică, cea de la Tokyo, a înregistrat vineri cea mai proastă şedinţă de după catastrofa nucleară de la Fukushima, în luna martie 2011.

Indicele principal, Nikkei a înregistrat o cădere de peste 10% până la 16.691,98 puncte, în jurul ore 1:30 GMT, pentru ca la pauza de la prânz să afişeze un declin de 7,97%.

Bursele chineze erau şi ele în scădere, chiar dacă una mai puţin pronunţată decât cea înregistrată de bursa de la Tokyo.

La Hong Kong indicele Hang Seng a căzut cu 5,06% până la 23.709,51 puncte, în timp ce în China continentală indicele compozit al bursei de la Shanghai pierdea 2,67% până la 2.845,55 puncte iar cel a bursei de la Shenzhen era în scădere cu 2,62% până la 1.770,96 puncte.

De la Paris şi până pe Wall Street, de la Londra la Sao Paulo, căderile înregistrate joi seara pe pieţele financiare mondiale au fost înfiorătoare, unele burse înregistrând cea mai proastă şedinţă de după crach-ul din 1987.

Investitorii au fost deosebit de afectaţi de decizia preşedintelui Donald Trump de a suspenda intrarea europenilor din spaţiul Shenghen în SUA timp de 30 de zile pentru a limita propagarea virusului Covid-19, care a atins în prezent stadiul de pandemie, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Anunţul surprinzător al preşedintelui american a spulberat speranţele pieţelor cu privire la un răspuns global concertat la pandemie, atât pe plan medical cât şi economic.

"Turbulenţele de pe piaţă au depăşit un nou plafon în ultimele 24 de ore", după anunţul lui Donald Trump şi măsurile de stimulare anunţate care s-au dovedit a fi sub aşteptările investitorilor, susţine Rodrigo Catril, analist la National Australia Bank. Acţiunile dispersate ale statelor şi băncilor centrale din întreaga lume pe fondul pandemiei "pun gaz pe foc" şi cresc incertitudinile în loc să genereze încredere, adaugă Rodrigo Catril.

Astfel, Banca Centrală Europeană (BCE) a dezvăluit joi un pachet de măsuri destinate să limiteze impactul coronavirusului asupra economiei zonei euro, fără însă a reduce dobânzile aşa cum au făcut Rezerva federală americană (Fed) sau Banca Angliei, ceea ce a dezamăgit pieţele.