El s-a referit la proiectul de hotărâre de Guvern publicat miercuri seară pe site-ul Ministerului Finanţelor, potrivit căruia preţul de producţie internă al gazelor va fi plafonat la 55 de lei pe MWh până la 30 iunie 2021.

"Unii spun că este o practică comunistă. Da, poate la prima vedere poate părea, pentru că încerci să intri în piaţă, aşa este, până la un punct. Vorbim de concurenţă. Care concurenţă? Sunt doi operatori care cresc unul câte unul preţurile, iar celălalt se aliniază imediat. Investiţiile asumate nu s-au realizat, dar preţul creşte fără o justificare pe fond, iar dumneavoastră suferiţi şi economia are de suferit. Iar unii se reped imediat, de parca ar fi din alta ţară, că este o practică comunistă. Eu nu am avut nicio legătură cu comunismul", a spus Teodorovici, citat de Agerpres.

Ulterior, în cadrul unor discuţii cu jurnaliştii, ministrul a precizat că această propunere de Hotărâre de Guvern va fi discutată în şedinţa de joi a Executivului în primă lectură, dar nu se va adopta nimic astăzi.

"Noi avem în piaţă aceşti doi operatori, care cresc nejustificat preţul foarte des tarifele la gaze. În acelaşi timp, investiţiile asumate nu sunt realizate. Atunci se pune întrebarea de ce se tot creşte tariful", a repetat Teodorovici.

Întrebat dacă există vreun studiu din care să reiasă că această măsură va avea efectul scontat, respectiv reducerea preţului final la consumatori, el a răspuns: "Evident că vor fi reduceri. Vă dau un exemplu: la consumatorii casnici se dau foarte multe subvenţii. Dacă va fi scăzut preţul, şi subvenţia va scădea. Deci vor avea de câştigat şi clienţii casnici, şi cei industriali".

Teodorovici a mai spus că se ridică şi întrebarea de ce au fost de acord reprezentanţii statului în aceste companii cu majorarea preţurilor.

Jurnaliştii l-au mai întrebat ce garanţii poate să dea că de această plafonare nu vor profita traderii de gaze, care ar deveni din nou "băieţi deştepţi", cumpărând ieftin de la producători şi vânzând scump către consumatori.

"Eu cred că şi aici există o pârghie astfel încât lucrurile să nu se repete", a spus ministrul Finanţelor.

De asemenea, plafonul propus, de 55 de lei pe MWh, este sub cel de la care producătorii plătesc suprataxa pe veniturile suplimentare. În acest sens, Teodorovici a confirmat că statul este dispus să renunţe la sumele încasate din această supraimpozitare.

El a mai spus că vor exista discuţii şi cu Comisia Europeană pe acest subiect. "Dacă l-am postat (proiectul de HG - n.r.), înseamnă că nu încălcăm nimic din punct de vedere legal", a precizat Teodorovici, întrebat care este opinia Consiliului Concurenţei despre această măsură.

Ce prevede Hotărârea de Guvern

Nota de fundamentare a proiectului de HG iniţiat de Ministerul Finanţelor arată că această măsură este necesară pentru stoparea creşterii necontrolate a preţurilor.

"Pentru asigurarea unui mediu concurenţial corect pentru sectorul de gaze naturale din Romania şi stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Energiei s-au întâlnit miercuri, 18 iulie, la sediul MFP, pentru a analiza posibilitatea instituirii unor forme de control al preţurilor gazelor naturale practicate de către producătorii interni, până la data 30.06.2021. Pentru eliminarea efectelor negative asupra consumatorilor casnici, având în vedere că după 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare al gazelor naturale, iar tendinţa de creştere a fost continuă şi constantă, aceasta fiind în prezent 29,5%, în timp ce pentru luna martie 2019 se estimează o creştere de 33,75%, se impune adoptarea unui act normativ care să plafoneze preţul gazelor naturale", se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Potrivit iniţiatorilor, proiectul are impact pozitiv prin stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, generată de poziţia dominantă a celor doi mari producători care au cotă de piaţă, fiecare de peste 46% şi împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de 48,88% şi OMV Petrom - 46,08% din total producţie).

Începând cu 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare a gazelor naturale din producţie internă, acesta stabilindu-se în cadrul pieţei concurenţiale prin contracte liber negociate cu furnizorii şi clienţii finali pe baza cererii şi a ofertei.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de HG, preţul mediu de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piaţa centralizată, în perioada aprilie 2017 - august 2018, a evoluat de la 70,93 lei la 77,72 lei. Preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piaţa centralizată la 31 martie 2019 va fi de 80,25 lei/MWh.

Preţul gazelor naturale din import este stabilit pe piaţa concurenţială prin negociere liberă între importatori şi furnizorii de gaze naturale din România. Preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale din import la 31 martie 2019 va fi de 94,58 lei/MWh.

"Din structura preţului final pentru clienţii casnici reglementaţi, elementul cu ponderea cea mai însemnată, de peste 65%, îl reprezintă costul gazelor naturale ca marfă. ANRE (Autoritatea de Reglementare în Energie, n.r.) nu are atribuţii în a interveni asupra nivelului preţurilor de vânzare a gazelor naturale de către producătorii autohtoni şi din import. Din datele prezentate rezultă că, după liberalizarea completă a preţului de vânzare al gazelor naturale de la 1.04.2017, tendinţa de creştere a fost continuă şi constantă, asistând în prezent la un procent de 29,5% iar pentru luna martie 2019 estimăm un procent de 33,75%", arată autorii documentului citat.

Pe piaţa de gaze naturale activează, în prezent, un operator al Sistemului Naţional de Transport - Transgaz SA, 7 producători (Romgaz, OMV Petrom, Amromco Energy, Raffles Energy, Foraj Sonde, Stratum Energy şi HUNT OIL Company), 5 furnizori externi care aduc gaze naturale din surse externe în România (Engie Energy Management, Imex Oil, MET Internaţional AG, Alpiq Energy SE şi Wiee AG Elveţia), 2 operatori de înmagazinare (Romgaz şi Depomureş), 36 de operatori de distribuţie (cei mai mari fiind Distrigaz Sud Reţele şi E.ON Gaz Distribuţie), 87 de furnizori activi prezenţi pe piaţă şi 3 operatori ai pieţelor centralizate. Pe piaţa de gaze naturale sunt aproximativ 3,7 milioane clienţi finali, din care 3,4 milioane clienţi casnici reglementaţi.

Companiile petroliere contestă plafonarea prin HG a prețurilor

De cealaltă parte, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) a transmis, într-un comunicat, că este profund îngrijorată de proiectul de Hotărâre de Guvern, prin care Executivul vrea să plafoneze prețul de vânzare al gazelor din producția internă de la producători la furnizori la 55 lei/MWh până în 2021, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieței, de 60 lei/MWh, cu motivarea că, în absența unei astfel de măsuri, gazele interne se vor mai scumpi până la peste 80 lei/MWh în 2019.

Producătorii autohtoni de gaze naturale contestă atât obiectul acestei decizii cât și modul în care este luată, fără o consultare corectă cu părțile implicate. ROPEPCA susține că plafonarea prețului de vânzare al gazelor din producția internă este o măsură contraconcurențială, menită să pună producătorii autohtoni într-o poziție discriminatorie în raport cu importul de gaze naturale.

Pe termen mediu și lung o astfel de măsură conduce la creșterea dependenței de sursele externe. Creșterea cantităților importate va genera un impact negativ atât în ceea ce privește siguranța în aprovizionare a consumatorilor cât și asupra prețului suportat de aceștia.

“Trebuie menționat că statul încasează 60% din această creștere a prețului gazelor de după liberalizarea pieței, prin suprataxare acestuia. Mai mult decât atât, redevențele trebuie plătite conform prețului de referință stabilit prin raportare la prețurile de pe bursa de la Baumgarten, mult mai mari față de prețurile practicate în România. ROPEPCA consideră că tocmai pentru asigurarea unui mediu concurențial corect pentru sectorul de gaze naturale din Romania, Guvernul trebuie să ia măsuri care să nu descurajeze investițiile în producția autohtonă de gaze naturale”, precizează Harald Kraft, președintele organizației.

Investițiile în dezvoltarea de zăcăminte, care se realizează cu costuri mari de producție, sunt puse în pericol de o astfel de decizie a Guvernului României. Impunerea unui pret de 55 lei/MWh pune sub semnul intrebării viabilitatea economică a unor zăcăminte, ceea ce ar putea atrage închiderea acestora, cu impact asupra producției și a locurilor de muncă.

“O Hotărâre de Guvern care plafonează prețul de vânzare al gazelor din producția internă de la producători la furnizori este neconformă cu statutul piață liberă; această decizie va descuraja producția internă de gaze naturale pentru care companiile din România investesc sume semnificative în exploatarea zăcămintelor și în crearea de locuri de muncă” susține Harald Kraft.

Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră este compusă din 16 membri, deținători de acorduri de concesiune. Aceste acorduri au fost semnate de companiile membre cu statul român, în baza Legii Petrolului în vigoare. În prezent, membrii ROPEPCA dețin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de dezvoltare si producție onshore din România, reprezentând pentru anul 2017 investiții cumulate de 900 milioane de Euro, o cifră de afaceri de aproape 3,4 miliarde de Euro, contribuții către bugetul de stat de 300 milioane de euro, precum și crearea și menținerea a 13,700 locuri de muncă.