Secretar de stat: Ne dorim ca exploatarea gazelor din zăcământul offshore Neptun Deep să începă până în 2025. Gigantul de stat Romgaz analizează intrarea în proiect, alături de Petrom
Platforma petroliera, offshore
Guvernul român îşi doreşte ca extracţia gazelor din zăcământul offshore Neptun Deep să înceapă până în 2025 şi pregăteşte o propunere de modificare a Legii offshore, a declarat, joi, Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
El a participat la Forumul Gazelor Naturale, organizat în format online de publicaţia Financial Intelligence.
Oficialul a amintit că ministerul va veni cu o propunere de modificare a legii offshore, care va fi înaintată în Parlament în luna decembrie, informaţie care a fost dezvăluită pentru prima dată în urmă cu o lună de un alt secretar de stat din instituţie, Niculae Havrileţ.
"Scopul acestei propuneri legislative va fi de a elimina o serie de obstacole care blochează investiţiile din Marea Neagră şi este necesară să facem acest lucru cât de curând (...) Ce se doreşte este să creăm un cadru pentru ca investitorii care exploatează gazul să aibă o continuitate a business-ului care să conducă la decizii pozitive", a spus Drăgan, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, exploatarea gazelor din Marea Neagră este un ţel important al ministerului şi a precizat că Romgaz analizează în acest moment să intre în proiectul Neptun Deep, alături de Petrom.
"În acest moment Romgaz evaluează posibil de a participa împreună cu Petrom, decizia finală urmând să se ia în cursul anului viitor. Dorinţa noastră este ca această exploatare să înceapă până în 2025 şi să avem anii următori impactul pozitiv asupra pieţei de gaze din România", a mai spus oficialul ministerial.
Toate acestea vor conduce la o dezvoltare accentuată a pieţei gazelor, la transparentizarea tranzacţiilor şi stimularea competiţiei, a adăugat Drăgan.
În acest moment, OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 - 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an.
Anul trecut, Exxon şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România. La rândul lor, reprezentanţii OMV Petrom au susţinut în mai multe rânduri că extracţia gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore.
La începutul lunii octombrie, Niculae Havrileţ, secretar de stat în Ministerul Energiei, a afirmat că instituţia pe care o reprezintă a elaborat un draft de modificare a Legii exploatărilor petroliere offshore, convenit cu investitorii din Marea Neagră, pe care îl va lansa în dezbatere publică înainte de alegeri, dar care va fi aprobat de următorul Parlament.
În Marea Neagră românească există un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, însă marile proiecte sunt îngheţate din cauza legislaţiei din sectorul petrolier offshore.
Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat în repetate rânduri, încă de la preluarea mandatului, că legislaţia din sectorul petrolier offshore va trebui aprobată în Parlament prin consens politic, iar Guvernul nu va avea nicio iniţiativă în acest sens.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a anunţat, la sfârșitul lunii august, descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria Turciei, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale.
Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.
Pe acelasi subiect: