Eustream a propus livrarea de gaze din terminalele europene prin sistemul de conducte al Slovaciei, in Ucraina si de acolo in Romania si Bulgaria, relateaza Reuters.

Sustinatorii proiectului spun ca acesta va face ca state precum Bulgaria si Serbia sa poata primi gaze chiar daca Rusia intrerupe livrarile catre Ucraina.

"Anticipam ca vom semna un memorandum de intelegere atat cu Romania, cat si cu Bulgaria in decurs, sa zicem, de doua saptamani", a declarat presedintele Eustream, Tomas Marecek, la o conferinta pe tema gazelor de la Viena.

El a adaugat ca Eustream actioneaza ca promotor principal al acestui proiect, dar discuta cu multe alte parti care ar putea, teoretic, sa participe ca actionari.

In ultimii 10 ani Rusia a intrerupt de trei ori livrarile de gaze catre Ucraina, masura care a afectat in special regiunea balcanica, unde multe tari depind aproape in totalitate de gazele rusesti primite printr-o singura ruta de tranzit.

Compania slovaca analizeaza infiintarea unei companii mixte cu mai multe companii straine, pentru constructia proiectului, al carui cost estimat este cuprins intre 750 milioane euro si 1,2 miliarde de euro, in functie de traseul final care va fi stabilit, a spus Marecek.

"Intentionam sa discutam cu nume germane mari. Vom discuta in mod sigur cu OMV si am facut-o deja cu Gaz de France", a precizat seful Eustream.

Conducta cu o lungime de 570 de kilometri ar avea o capacitate de transport de pana la 20 de miliarde de metri cubi de gaze pe an si va putea sa transporte gaze din Rusia catre Balcani, precum si din Occident spre aceasta regiune.

Gazoductul ar conecta actulul sistem al Eustream, care are o capacitate de peste 80 de miliarde de metri cubi, la conducta ucraineana Soyuz, utilizata in prezent sub capacitate, care ajunge la granita cu Romania.

In afara gazelor rusesti, noua conducta ar putea transporta gaze dintr-un terminal din Austria sau din surse alternative, precum Marea Caspica si Mediterana, a spus Marecek.

El a adaugat ca acest gazoduct ar face ca Europa si intreaga regiune balcanica sa fie mai putin dependenta de Rusia, atat in privinta rutelor cat si a furnizorilor.