Platim 32 mil. euro anual pentru lipsa de responsabilitate si nepasarea altora. Cum au ajuns bidoanele de plastic pericol pentru siguranta energetica a Romaniei
Dupa ploile torentiale din ultima vreme si inundatiile care au urmat, iese la iveala un fenomen ingrijorator: viiturile au maturat albiile raurilor si paraielor, pe unde romanii nepasatori obisnuiesc sa arunce gunoaiele.
Totul s-a strans acum in baraje. Curatatea lor costa in fiecare an peste 30 de milioane de euro, bani care se regasesc in final in facturile noastre. Din pacate, in loc sa rezolve problema, autoritatile si companiile implicate se acuza reciproc.
Barajul Subcetate de pe raul Strei, un afluent al Muresului, e sufocat de gunoaie si ambalaje din plastic aruncate de inconstienti, cu nepasare.
Cu doar o saptamana in urma, angajatii de aici au scos toate gunoaiele din baraj. Munca de Sisif. Dupa ultimele ploi, toate reziduurile colectate din amonte au fost aduse iar aici, de viiturile puternice.
Dar nu este singurul rau cu astfel de probleme, de vreme ce mii de romanii considera luncile un fel de tomberoane.
Malurile raului Arges s-au transformat in gropi de gunoi uriase, evident neautorizate. Vedem aici materiale de constructii, haine, peturi aruncate, care intr-un final ajung in rau. Din pacate, autoritatile nu intervin si nu fac nimic pentru a rezolva problema.
Potrivit Hidroelectrica, pentru reparatia si curatarea barajelor se cheltuiesc 32 de milioane de euro anual, iar suma este acoperita tot de consumatori. Cine este de vina? Hidroelectrica sustine ca "Administratia Nationala 'Apele Romane' si Garda Nationala de Mediu trebuie sa isi exercite prerogativele legale, pentru a determina adevaratii poluatori sa se conformeze legislatiei de mediu in vigoare si sa-i oblige sa repare efectele poluarii produse".
Pe de alta parte, "ANAR atentioneaza autoritatile locale sa curete malurile, santurile si rigolele de peturi de orice tip".
In realitate, nimeni nu se ocupa serios de problema. De la inceputul anului s-au dat amenzi de numai 50.000 de euro primariilor care ar fi trebuit sa curete malurile. Bataie de joc, in conditiile in care suma acopera doar 0,1% din prejudiciul creat barajelor.
Mai multe despre:
#Hidroelectrica#energie
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS