Reteaua germana de autostrazi (n.r. Bundesautobahnen, sg. Bundesautobahn, in limba germana) este a doua cea mai intinsa din Europa, cu 12.879 de kilometri, fiind depasita doar de reteaua spaniola.

Ideea realizarii unor astfel de drumuri a aparut la sfarsitul anilor '20, in timpul Republicii de la Weimar, iar prima sosea de acest fel, o portiune de aproape 20 de kilometri intre Köln si Bonn, a fost inaugurata de Konrad Adenauer, in 1932.

Aceasta este considerata cea mai veche autostrada din Germania, desi nu a fost numita initial Autobahn, ci Kraftfahrstraße (n.r. drum pentru automobile, in limba germana).

Venirea la putere a lui Adolf Hitler, in 1933, a coincis cu dezvoltarea extensiva a retelei de drumuri rapide. Führer-ului i-a placut ideea si a demarat un proiect de extindere a soselelor, care urmau sa fie numite Reichsautobahnen (n.r. autostrazi nationale, in limba germana), in intreaga tara.

Pana in 1936, in jur de 130.000 de oameni lucrau direct la constructia autostrazilor, in timp ce 270.000 de persoane erau implicate in lantul de aprovizionare a lucrarilor, fapt care se potrivea de minune cu politica partidului de a elimina somajul.

In 1940, Germania beneficia deja de mai mult de 3.700 de kilometri de autostrazi, o parte importanta fiind distrusa, ulterior, in timpul razboiului. Dupa incheierea conflagratiei mondiale, sosele existente au fost reparate, iar guvernul statului vestic nou format a continuat proiectul inceput de Hitler.

In prezent, autostrazile germane au cel putin doua benzi de circulatie pe fiecare sens si cate o banda de urgenta, iar multe dintre portiuni sunt dotate cu trei sau patru benzi, separate in mod obligatoriu de o zona mediana. in afara locurilor in care sunt alte marcaje, nu exista limite de viteza in mod oficial, desi autoritatile recomanda sa nu se depaseasca 130 km/h. Anul trecut, reteaua germana de autostrazi masura aproape 13.000 de kilometri.

Bundesautobahn 7, care masoara 963 de kilometri, este cea mai lunga autostrada din Europa. Aceasta imparte tara, de la nord la sud, in doua jumatati aproape simetrice. soseaua incepe in Ellund, Handewitt, in landul Schleswig-Hosltein, la granita cu Danemarca. De la Flensburg si pana la Hamburg, autostrada urmeaza Ochsenweg (n.r. drumul boilor, in limba germana) un vechi drum comercial din Epoca Bronzului, care pornea din zona in care astazi se afla orasul danez Viborg. soseaua trece apoi pe sub raul Elba, prin patru tuneluri paralele.

In continuare, autostrada traverseaza raul Werra si se indreapta spre Kassel, strabatand o zona delurosa. Acesta ruta a fost aleasa fiindca proiectul initial prevedea ca traseele sa fie selectate in asa fel incat soferii sa aiba ocazia sa se bucure de peisaje. Sectiunea centrala a soselei este una dintre cele mai aglomerate, in principal din cauza faptului ca este una dintre putinele rute care leaga Franfkfurt am Main si zonele apropiate de Berlin de orasele din fosta Republica Democrata.

Constructia partii de sud a autostrazii a intampinat dificultati din cauza neintelegerilor dintre landurile Baden-Württemberg si Bavaria, cu privire la ruta aleasa. Terenul muntos, accidentat, a necesitat amenajarea a doua tuneluri si a numeroase poduri. Ultima portiune a soselei, de 15 kilometri, a fost inaugurata in 2009. Bundesautobahn 7, cea mai lunga autostrada europeana, paraseste tara la Füssen, la granita Germaniei cu Austria.