Intr-un interviu acordat incont.ro, Anca Bidian a explicat ca increderea romanilor in banci a inceput sa revina, mai ales dupa adoptarea Ordonantei 50/2010, care a eliminat costurile ascunse ale creditelor sau posibilitatea modificarii contractelor din mers.

CEO-ul Kiwi a mai explicat ca, daca 2011 a fost anul refinantarii creditelor deja existente, 2012 va fi anul in care se va relua cererea de credite noi. Cu toate acestea, vor mai trece cativa ani pana cand nivelul de creditare va ajunge la cotele dinaintea declansarii crizei financiare, mai spune Anca Bidian.

In ceea ce priveste profilul celor care au cele mai multe sanse sa obtina un credit in acesta an, acestia trebuie sa aiba cel putin un venit mediu, pentru ca accesarea unui credit nu este un instrument social si doar cine poate sa-l ramburseze si-l permite.

Cititi mai jos interviul integral despre evolutia dobanzilor, piata creditelor, dar si veniturile medii necesare pentru obtinerea unui credit, pe care Anca Bidian l-a acordat incont.ro:

Reporter: Care este peisajul creditelor din Romania la inceputul lui 2012, dupa 3 ani de criza financiara?

Anca Bidian (A. B.): Dupa 2 ani consecutivi de contractie abrupta si agresiva, atat a cererii cat si a ofertei, in 2011 putem spune ca piata a inregistrat o revenire a cererii de credite, pe de o parte, si o paleta de oferte bancare rezonabile, pe de alta parte.

Inceputul lui 2012 s-a situat sub semnul si asteptarea normelor noi primite de la BNR, iar in acest moment suntem in situatia in care unele banci au primit si implementat aceste norme, altele functioneaza pe norme vechi.

Rep.: Putem vorbi despre o revenire a increderii clientilor in banci, dupa ce, in anii 2008-2009, aceasta s-a prabusit?

A. B.: Neincrederea romanilor in banci a inceput in 2008-2009 si a atins varful inainte de aparitia Ordonantei 50/2010. Odata cu implementrarea Ordonantei, factorii obiectivi care duceau la neincredere au disparut, respectiv posibilitatea schimbarii din mers a conditiilor din contract sau, pentru contractele in derulare, a costurilor creditelor. Acum bancile au obligatia sa prezinte foarte transparent taxele si comisioanele ascunse. Evident ca si clientii trebuie sa aiba educatia sa le solicite in mod expres, pentru ca pot fi neintelegeri.

Intre timp, contractele nu s-au simplificat, si aceasta, in opinia mea, ramane o problema. Partea excesiv birocratica putem spune ca introduce o bariera de neintelegere la nivelul clientului, chiar si la nivelul clientului educat financiar.
Pot spune chiar ca, in implementarea Ordonantei 50, dincolo de aceste beneficii clare, a introdus o disciplina, dar si birocratie.

Nu stiu daca putem vorbi despre o neincredere a oamenilor in banci – am putea spune chiar ca increderea in banci se afla la un nivel foarte mare, avand in vedere ca au crescut economiile in acesti ani, ci mai degraba o neincredere in situatia internationala, in siguranta locului de munca, ceea ce duce si la o reticenta in a accesa credite.

Pentru accesarea unui credit imobiliar, venitul mediu trebuie sa depaseasca 3.200 de lei

Rep.: In prezent, la ce nivel se gaseste creditarea, fata de boom-ul din anii 2007-2008?

A. B.: Nu se poate face aceasta comparatie. 2011 a fost un an in care s-a reluat creditarea si, exceptand programul “Prima Casa”, cea mai mare parte a creditarii s-a derulat pe segmentul refinantarilor. Anul trecut s-a facut o reasezare a acestor credite pe un produs creat pentru nevoia respectiva. Numai din aceasta reasezare sau consolidare de credite, noi am redus ratele clientilor intre 40 si 60%.

Creditele noi au fost putine, au inceput sa creasca dupa trimestrul I al lui 2011 si si-au continuat trendul ascendent pana spre sfarsitul anului, in special pe segmentul creditelor de achizitie. Aici au fost clientii care au vrut sa beneficieze de oferta pietei imobiliare, care intr-adevar, se gaseste la un nivel foarte accesibil.

Un nivel accesibil inseamna un segment de clienti cu venituri care sa-si permita sa sustina plata creditului. Un credit pentru cumpararea unei case nu este o activitate sociala.

Rep.: Care este venitul mediu pe care trebuie sa-l aiba cei care vor sa ia un credit?

A. B.: Pentru “Prima Casa”, pentru suma maxima de 57.000 de euro, trebuie un venit de familie de 3.200 de lei, adica doua salarii medii pe economie, ceea ce este foarte rezonabil.

In afara programului guvernamental, in 2011, in portofoliul Kiwi am avut media venitului pe aplicantul principal de 4.660 de lei, pentru un credit de 50.000 de euro, pe 25 de ani.

Creditele de nevoi personale au migrat anul trecut, intr-o proportie de peste 90%, chiar 96%, spre lei – acesta este scopul declarat al regulamentului BNR, sa impulsioneze creditarea in lei.

Oferta a dus la aceasta migratie, anul trecut bancile au scos credite de nevoi personale negarantate la dobanzi comprabile sau chiar mai mici decat oferta dobanzilor la creditele in euro.
Pe achizitii, insa, in continuare dobanzile la lei sunt foarte mari, sumele accesibile sunt cu 20-30% mai mici, la acelasi venit.

Trendul anului 2012 va fi scaderea dobanzilor

Rep.: Guvernatorul BNR Mugur Isarescu continua sa dea semnale in piata, legat de dobanzile mari si de faptul ca bancile ar trebui sa le scada, semnale dublate de continua scadere a dobanzii de politica monetara. Au avut toate aceste semnale vreo influenta in piata?

A. B.: Pana la ultimele declaratii ale guvernatorului, nu erau semnale solide de scadere a dobanzilor si probabil ca acesta a si fost motivul pentru care guvernatorul a tot repetat acelasi lucru. De cateva zile, insa, am inceput sa primim de la banci notificari prin care ies cu anunturi de scadere a dobanzilor la depozite, care este primul pas catre scaderea dobanzilor si la credite. Exista o perioada de inertie cam de trei luni intre scaderea dobanzilor la depozite si scaderea dobanzilor la credite.

Rep.: Putem sa spunem, asadar, ca in trei luni trebuie sa ne asteptam la o scadere a dobanzilor?

A. B.: Eu cred ca da. Acesta va fi trendul anului 2012. Intrebarea ramane pana la ce nivel se vor duce, iar principala preocupare si atentie se indreapta asupra creditelor in lei pentru achizitii, pentru ca aici se inregistreaza cea mai mare diferenta. De altfel, acum, dobanzile la creditele in euro pentru achizitii nu sunt mari.

Acum doua zile, de exemplu, o banca a anuntat o scadere a dobanzilor cu 3 puncte procentuale, ceea ce este mult. Alta banca a egalizat dobanzile la depozitele in lei si in euro, ceea ce nu am mai avut. Au inceput sa fie, clar, miscari catre ieftinirea creditelor.

Rep.: Ce ii sfatuiti pe cei care vort sa ia un credit? In ce moneda sa se crediteze?

A. B.: Cea mai naturala si fireasca recomandare in orice moment este sa te creditezi in moneda tarii in care traiesti si muncesti. Aceasta este o recomandare. Dar dincolo de asta, nu poti sa obligi un client sa ia un credit cu o rata dubla, doar pentru ca este in moneda tarii. In momentul in care recomandarea aceasta nu este dublata si de niste dobanzi rezonabile, ea ramane doar teorie.

Rep.: Putem face un portret al romanului care ia credit in aceasta perioada, la nivel de venituri, de educatie, de statut?

A. B.: De cautat cauta toata lumea, dar creditarea nu este un instrument social. Daca vom intelege acest lucru, vom privi altfel si accesarea unui credit, si relatia cu banca, prezenta si viitoare, si asteptarile pe care le avem.

Solicitari vin de peste tot, dar pentru achizitii, familiile cu cele mai multe sanse sa acceseze un credit sunt cele de 30-32 de ani, cu un istoric de munca relevant, care arata ca este asezata pe un traseu si demonstreaza o mai mare responsabilitate in cumpararea unei case cu credit.

Creditul nu este un instrument social. Ia credit doar cine isi permite acest lucru

Rep.: Care este destinatia creditelor care se acceseaza in prezent?

A. B.: A ramas aceeasi tendinta de a contracta credit pentru achizitia de locuinte. La creditele de nevoie personale, garantate cu ipoteca, scopul creditului este tot in zona imobiliara, ori pe extindere, ori pe finalizare casa sau renovari. 

Rep.: Care este media sumelor acordate prin credit bancar?

A. B.: Anul trecut, la creditele de nevoi personale negarantate, suma medie a fost de 7.700 de euro, la achizitii, 53.000 de euro, iar la creditele de nevoi personale garantate, suma medie acordata a fost de 43.000 de euro.

In ceea ce priveste dobanzile, la creditele de achizitii in euro, minima a fost de 5,72% si maxima de 10,78%. La creditele de nevoi personale garantate cu ipoteca, cea mai mica dobanda a fost de 5,72%, iar cea mai mare, 13,27%. La creditul de nevoi personale fara ipoteca, dobanda minima a fost de 12,5% si maxima, de 30,89%, calculata la un credit de 10.000 de euro, pe 10 ani.

Cea mai mare suma solicitata anul trecut a fost de 430.000 de euro, refinantare si credit cu garantii.

Rep.: La ce trebuie sa fie atenti cei care vor sa-si ia un credit?

A. B.: Recomandarea mea este ca intotdeaun sa-si faca un shopping-around, sa nu aleaga prima oferta pe care o intalnesc in cale si sa fie siguri ca au toate costurile la vedere. Si aici nu ma refer doar la costurile asociate creditului, ci la terti: asigurari, evaluatori, notari, costuri de transfer intre banci etc.

Rep.: Spuneati ca anul acesta vor scadea dobanzile. Cum vedeti piata creditelor in urmatorii ani?

A. B.: Interes exista, dar sa spunem ca este un interes latent. Pentru a deveni concret acest interes este nevoie de acea restabilire a increderii de care am vorbit. Apoi oferte coerente cu Romania anului 2012, adica in acord cu caracteristicile pietei muncii, cu perioada pe care am trait-o in ultimii ani, si aici fac referire la calificarea clientilor eligibili si costurile ofertelor in lei, pentru ca acum dobanzile la euro sunt convergente cu piata imobiliara. Cred ca anul acesta si oferta la creditele imobiliare in lei va ajunge la aceasta convergenta cu piata imobiliara.

Rep.: Cu cat v-a scazut portofoliul de clienti din 2008?

A. B.: In 2009, am scazut cu 90% fata de 2008. In 2010, am crescut cu 100%, in 2011, am avut crestere de 50% a portofoliului de clienti si 140% crestere a cifrei de afaceri. In 2011 am ajuns la nivelul anului 2006. La nivelul anului 2008 vom ajunge cu pasi mai mici decat s-a intamplat din 2006 pana in 2008.