El a precizat ca, in aceste conditii, nu va fi semnata o scrisoare de intentie si ca discutiile pe aceste doua puncte de divergenta, anuntate anterior de Mediafax, vor continua in aprilie, acordul ramanand insa in vigoare. 

Fondul Monetar International si Comisia Europeana au cerut ca liberalizarea pretului la gaze sa fie aplicata din aprilie pentru populatie si centrale de energie termica (CET-uri), cu o crestere a pretului la gaze catalogata drept "abrupta" de catre seful Guvernului, de la 53,5 lei MWh la 62 lei MWh.  Executivul a respins aceasta solicitare, considerand-o nesustenabila, cu argumentul ca populatia si CET-urile nu pot suporta o astfel de crestere din aprilie. 

In privinta companiilor energetice Hunedoara si Oltenia, FMI si CE au cerut restructurarea "masiva si radicala" a acestora, Guvernul fiind insa de parere ca aceasta nu ar salva industria de profil, ci, dimpotriva, ar diminua semnificativ importanta acestui sector.

Ponta: FMI si CE nu vor fi de acord niciodata cu reducerea TVA, dar decizia apartine Guvernului  

Fondul Monetar International, Comisia Europeana si Banca Mondiala nu vor fi niciodata de acord cu reducerea TVA, anuntata ca intentie pentru anul viitor, dar astfel de decizii revin exclusiv in atributia Guvernului, a declarat Ponta. 

"Ei nu o sa fie niciodata de acord. Pana la urma, deciziile importante de politica economica si fiscala le ia Guvernul si statul respectiv. Ei vin doar sa vada daca, in urma acestor masuri, Romania isi respecta tintele de deficit si respecta disciplina la nivel european. Politicile economice le facem noi, nu le fac dansii. Dansii doar propun anumite lucruri, dar decizia ne apartine noua, ca noi raspundem in fata oamenilor", a spus Ponta, intrebat de presa, la finalul negocierilor cu cele trei institutii, daca a discutat cu expertii straini despre reducerea TVA si care a fost punctul de vedere al acestora. 

Premierul Ponta a anunat recent ca obiectivul Guvernului pentru acest an este ca, din ianuarie 2016, sa fie redusa taxa pe valoarea adaugata (TVA) la toate produsele, fiind posibila reducerea generala a TVA cu pana la trei puncte procentuale.

Presedintele Klaus Iohannis se va intalni, luni, cu delegatia Fondului Monetar International, la ora 18.00, la Palatul Cotroceni, la doua ore dupa ce seful statului se va adresa Parlamentului, intr-un mesaj pe care il va sustine in plenul reunit al celor doua Camere.

Discutiile presedintelui Iohannis cu delegatia comuna a FMI si a Comisiei Europene vor avea loc dupa ce si premierul Victor Ponta s-a intalnit cu reprezentantii institutiilor internationale.

De asemenea, si comisiile de buget-finante din Parlament se intalnesc, luni, cu reprezentantii FMI, cu care vor discuta despre situatia creditelor acordate in franci elvetieni.

In negocierile de sambata nu s-a ajuns la un acord privind mai multe subiecte, cele mai importante vizand pretului gazelor pentru populatie si Complexul Hunedoara.

"In primul rand, expertii Comisiei Europene insista pentru o solutie privind liberalizarea pretului la gaze, unde partea romana nu a avut aproabare de a ingeta procesul. Discutiile au fost aprinse si pe problema Complexului Energetic Hunedoara, pentru care expertii internationali cer lichidarea companiei. Decizia pe cele doua subiecte a fost amanata si urmeaza sa fie negociata, cel mai probabil luni, de delegatia comuna FMI si CE direct cu premierul Victor Ponta", au declarat surse oficiale, citate de Mediafax, dupa discutiile de sambata dintre ministrul Energiei, Andrei Gerea, si delegatia comuna Fondul Monetar International si Comisia Europeana.

Delegatia FMI-CE se afla la Bucuresti pentru consultari si a treia evaluare a acordului stand-by cu Romania, care ar urma sa se incheie in luna septembrie a acestui an.

Romania are in derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expira in luna septembrie si pe care autoritatile l-au tratat ca avand caracter preventiv, fara sa acceseze fonduri pana in prezent. Scopul intelegerii este de a proteja economia romaneasca de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare.

Acordul, care este insotit de un imprumut in valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeana, a fost semnat in septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care Romania l-a negociat cu partenerii internationali din 2009.

Ultima misiune FMI la Bucuresti de evaluare a acordului a fost in luna iunie a anului trecut, cand Guvernul si Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fara o scrisoare de intentie.

Premierul Victor Ponta declara, recent, ca Romania nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar incheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care il are Polonia, nu strica si nu costa, el adaugand ca negocierile in acest sens vor avea loc dupa incheierea "cu bine" a acordului existent.

O misiune tehnica a creditorilor internationali a mai fost prezenta in Romania in luna decembrie, insa exclusiv pentru discutii privind bugetul pe acest an.

Ialomitianu: Acordul cu FMI e blocat; Guvernul a mintit in 2014 cu amanarea liberalizarii preturilor

Deputatul PNL Gheorghe Ialomitianu a declarat, luni, ca acordul cu FMI este blocat intrucat Guvernul "nu si-a indeplinit angajamentele" si, in plus, "a mintit" in 2014 spunand ca are acordul pentru amanarea calendarului de liberalizare a preturilor la energie si gaze. 

"Si de data aceasta, acordul cu FMI nu se finalizeaza cu o scrisoare de intentie pentru ca actualul Guvern nu si-a indeplinit angajamentele fata de organismele internationale legat de reformele in companii si nu s-au inteles legat de calendarul de liberalizare a preturilor la energie si gaze pentru personalul casnic. Aici Guvernul Ponta a mintit: anul trecut ne-a spus ca are acord cu CE, ca are acord privind amanarea calendarului de liberalizare a preturilor la energie si gaze si lucrul acesta ni l-au confirmat cei de la CE si FMI, ca Guvernul nu are o aprobare din partea CE", a spus Ialomitianu, fost ministru al Finantelor. 

El a precizat ca in acest moment acordul cu FMI este blocat.  "Sunt niste puncte de vedere separate. FMI spune ca actualul Guvern nu a facut nimic vizavi de ceea ce s-a angajat, iar Guvernul ne spune ca totul e roz. Suntem intr-un impas si pentru Romania e un lucru rau, pentru ca se transmite un mesaj rau pentru creditorii externi, pe pietele financiare", a spus Ialomitianu. 

El a facut aceste declaratii dupa ce a participat, in calitate de membru al Comisiei de buget, la intrevederea dintre membrii Comisiei si reprezentantii FMI, CE si BM, desfasurata la Palatul Parlamentului.

Economist sef BCR: Esecul negocierilor cu FMI nu are un impact semnficativ asupra pietei financiare  

Incheierea actualei misiuni de evaluare a FMI si CE fara semnarea de catre Guvern a unei scrisori de intentie nu va avea un impact semnificativ asupra pietelor financiare din Romania, potrivit BCR, care apreciaza ca tara va continua sa se imprumute la costuri favorabile in perioada urmatoare. 

"Excesul de lichiditate si dobanzile extrem de scazute din Europa, precum si indicatorii macroeconomici buni ai Romaniei vor face, probabil, ca apetitul investitorilor pentru activele romanesti sa ramana neschimbat", a declarat pentru Mediafax Radu Craciun, economist sef al BCR. 

Potrivit analistului BCR, evolutia leului nu va fi influentata de impasul negocierilor dintre guvern si reprezentantii FMI si CE, neexistand motive pentru o eventuala depreciere a monedei nationale, iar randamentele titurilor de stat vor ramane, cel putin pe termen scurt, la niveluri istoric scazute. 

"Pe termen lung insa, situatia va trebui monitorizata indeaproape, avand in vedere traditia nefericita a Romaniei de a lua decizii economice neinsipirate odata scapata fiind de sub supravegherea FMI. Ramane de vazut daca Romania va fi capabila de data aceasta sa nu mai repete greselile trecutului care au dus, cu diverse ocazii, la situatii nesustenabile economic, care in cele din urma au necesitat o intoarcere la FMI", a spus Craciun. 

Ministerul Finantelor a imprumutat luni 600 de milioane de lei prin vanzarea de obligatiuni pe 10 ani, la un cost minim record pentru o astfel de maturitate. Ministerul a obtinut un randament mediu pe an de 2,81%, in scadere de la 3,28% la jumatatea lunii ianuarie. 

Potrivit economistiilor ING Bank Romania, lichiditatea foarte ridicata din sectorul bancar, aflata la cel mai inalt nivel incepand din 2007, va sustine, probabil, scaderea in continuare a randamentelor pe termen scurt in perioada urmatoare.