Politica externa in 2013, intre eternul esec la Schengen si atractia investitiilor chineze
Anul care se incheie a insemnat un nou esec privind aderarea la Schengen, motiv pentru care Bucurestiul a decis ca nu va mai aduce in discutie subiectul decat atunci cand va exista unanimitate, si o incercare de a face din Romania o punte a Chinei spre Uniunea Europeana.
Lipsa de coordonare intre actorii politicii externe a Romaniei s-a rasfrant, in 2013, asupra diplomatiei romanesti care nu se poate lauda cu vreun rezultat rasunator si care contabilizeaza un nou esec in incercarea de a adera la Spatiul Schengen.
Capitolul "realizari" ale diplomatiei romanesti include inaugurarea lucrarilor de constructie la Deveselu, vizita premierului Victor Ponta in SUA si organizarea celei de-a treia editii a Forumului China-Europa Centrala si de Est la Bucuresti.
Aderarea la Schengen, o "fata Morgana"
Ministrul de Externe, Titus Corlatean, a inceput anul cu o declaratie in forta, sustinand ca omologul olandez, Frans Timmermans, a carui tara s-a opus cel mai adesea intrarii Romaniei si Bulgariei in Schengen, este un bun cunoscator al Romaniei si are "un anumit grad de deschidere pozitiva" privind subiectul Schengen.
"Este adevarat ca in cursul zilei de luni, ieri, am avut o discutie cu omologul meu olandez, care este un bun cunoscator al Romaniei si al realitatilor romanesti. Intr-o fosta capacitate anterioara de ministru al Afacerilor Europene al Olandei, a fost, de altfel, si unul din sprijinitorii consecventi ai procesului de negocieri pentru aderarea Romaniei la UE (...) E un om cu foarte multa experienta si care cunoaste realitatile romanesti din proprie experienta, si nu din relatarile din presa. Spun asta pentru ca este foarte important si exista un anumit grad de deschidere pozitiva pe care am inregistrat-o de la bun inceput", a declarat Corlatean, la 16 ianuarie, intr-un interviu la RRA, despre Timmermans, numit ministru de Externe in guvernul instalat la Haga in toamna anului 2012.
O zi mai tarziu, ministrul de Interne, Radu Stroe, evoca si el deschiderea si disponibilitatea spre dialog a omologilor din Germania si Olanda in sensul adoptarii Deciziei de eliminare a controalelor la frontierele interne aeriene si maritime la Consiliul JAI din 7 martie.
"Dialogul cu ministrii olandez si german s-a concentrat pe un schimb de idei si puncte de vedere circumscris finalizarii procesului de aderare a Romaniei la spatiul Schengen, demnitarul roman reiterand dorinta ca la 7 martie 2013, cu ocazia Consiliului JAI, sa fie adoptata Decizia de eliminare a controalelor la frontierele interne aeriene si maritime", potrivit unui comunicat de presa al MAI, in urma unei reuniuni informale a JAI, la Dublin.
Omologii din Germania si Olanda au aratat deschidere si disponibilitate spre dialog in sensul adoptarii Deciziei, precizand ca, dupa publicarea raportului MCV, vor relua discutiile la nivel intern, pe palierul guvernamental si parlamentar, in legatura cu acest subiect, relateaza comunicatul mentionat. Cu prilejul publicarii raportului MCV, la 30 ianuarie, purtatorul de cuvant al CE Mark Gray a declarat ca, in opinia Comisiei, "Romania indeplineste conditiile specifice de intrare in Schengen".
Raportul MCV stabilea insa ca, desi s-au facut unele progrese, Romania ar trebui sa faca mai mult pentru functionarea statului de drept. In plus, Mark Gray preciza ca in cazul recomandarilor facute Guvernului de la Bucuresti de catre Comisia Europeana - dupa criza constitutionala din vara lui 2012 - acestea au fost partial indeplinite, partial nu. Aceste concluzii aveau sa fie folosite ulterior ca argument pentru respingerea la Schengen de catre state care fac legatura intre cele doua dosare.
Presedintele Traian Basescu a citit diferit raportul, declarand, la 3 februarie, ca va sustine fara rezerve mentinerea pe agenda din martie a Consiliului European a aderarii Romaniei la Spatiul Schengen, temeiul fiind progresele din raportul MCV pe functionarea institutiilor, problemele fiind la respectarea de catre politicieni a statului de drept. Premierul Ponta l-a informat, la 4 februarie, pe presedintele CE, Jose Manuel Barroso, ca intentioneaza sa transmita tuturor sefilor de stat si de guvern din UE o scrisoare semnata atat de el, cat si de presedintele Traian Basescu si liderii celor doua Camere ale Parlamentului in vederea unei decizii favorabile aderarii Romaniei la Schengen. In replica, presedintele Traian Basescu a declarat, la 7 februarie, ca o simpla solicitare de a intra in Schengen este "superfluu", el aratand ca, inainte de a cere acest lucru pe toate vocile, Romania trebuie sa arate ca a inteles mesajele UE in privinta statului de drept.
La 10 februarie, seful statului revenea asupra subiectului, sustinand ca scrisoarea premierului si a celor doi lideri ai Parlamentului ar trebui sa aiba ca subiect indreptarea aspectelor negative din MCV. Dupa vizita sefului diplomatiei la Haga, la 12 februarie, MAE transmitea, intr-un comunicat, ca ministrul olandez de Externe, Frans Timmermans, i-a transmis omologului roman ca Guvernul Olandei nu mai conditioneaza aderarea Romaniei la Schengen de MCV.
La 21 februarie, premierul socialist francez, Jean-Marc Ayrault, a declarat ca Franta sustine principiul integrarii Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen, pe baza unui calendar care va fi stabilit cu partenerii europeni la Consiliul JAI, din luna martie. La 25 februarie, Crin Antonescu a discutat, ca de la lider liberal la lider liberal, cu premierul olandez, Mark Rutte, despre problematica aderarii Romaniei la Schengen si MCV. Antonescu i-a prezentat lui Rutte progresele Romaniei privind aderarea la Schengen si a primit asigurari ca Olanda va face evaluarea lor obiectiva, conform unui comunicat PNL. Intors acasa, liderul Senatului avea sa spuna ca "premierul Mark Rutte si Guvernul Olandei nu vor lega raportul MCV de Schengen".