Casele sasesti, pentru care zeci de mii de turisti straini viziteaza Transilvania, in pericol de distrugere
Distrugem, incet si ireparabil ceea ce avem mai de pret in Transilvania: atmosfera, casele sasesti, pe care mii de straini le privesc vrajiti in fiecare an, risca sa-si piarda frumusetea sub asaltul muncitorilor. Acestia din urma le pun termopan si le vopsesc in nuante tipatoare. Se intampla, din pacate, chiar si la Viscri, in Brasov, sau la Saschiz, in Mures, sate aflate sub protectie UNESCO.
Cu inconstienta ne furam singuri caciula. Daca aceste cladiri de patrimoniu continua sa se strice, o sa dispara principala sursa de venit a multor sateni din Ardeal: turismul.
La Viscri, pe ulita unde are o casa si printul Charles, a aparut o constructie noua, fara nici un fel de autorizatie si, mai grav, fara nici o legatura cu traditia locului. Din beton, cu geamuri moderne si acoperis de tabla. De peste un an este ridicata casa, dar pana acum nimeni n-a facut nimic.
"Dauneaza satului nostru, aici vin 12.000 de turisti anual, cei mai multi oameni traiesc din asta. Si daca distrugem si patrimoniul asta?", spune Caroline Fernolend, vicepresedintele Fundatiei Mihai Eminescu Trust.
La Saschiz, in Mures, peste 600 de case sunt in patrimoniul UNESCO, inca din 1993. Acest lucru nu-i impiedica insa pe proprietari sa le renoveze, dupa propriul gust si bunul plac.
Multi dintre acesti proprietari se plang ca renovarea caselor, dupa toate regulile artei, costa de doua ori mai mult ca o "modernizare".
Puiu Hasotti, ministrul Culturii stie cum stau lucrurile, dar asta nu e de ajuns: "Conform legii aceasta este o contraventie, iar proprietarii acestor locuinte trebuie sa demoleze de urgenta aceste termopane. Eu fac un apel la institutiile care trebuie sa aplice aceste amenzi contraventionale sa-si faca datoria, adica Politie, Parchet."
In satele sasesti care nu se afla sub protectie UNESCO lucrurile stau si mai rau. Se fura atat de mult, incat case-monument dispar cu totul!
De exemplu, la Mesendorf, in Brasov, traficantii de materiale de constructii pentru restaurari iau tot ce pot: tigle, caramizi si mai ales grinzi vechi, de stejar. Cele mai multe materiale ajung in occident, unde iubitorii de istorie apreciaza grinzile imbatranite de vreme.
Avem, insa, si un model demn de urmat: Sibiul. Inca din 2000, in vechiul burg a inceput renovarea cladirilor de pret, cu ajutorul unei fundatii romano-germane. Nemtii au oferit consultanta si au platit o buna parte din lucrari, iar orasul este acum unul dintre cele mai vizitate de straini.