Dupa trei zile de dezbateri asupra a aproximativ 140 de pagini de amendamente, 650 alesi ar trebui sa adopte, intr-o prima lectura, un proiect de lege care sa confere premierului Theresa May competentele de a lansa procedura de divort de Europa, la sapte luni si jumatate dupa referendumul la care majoritatea britanicilor a votat pentru separarea de UE.

Proiectul de lege, inaintat Parlamentului, dupa ce guvernul a fost constrans de catre Curtea Suprema de Justitie in luna ianuarie sa ceara votul forului legislativ pentru declansarea procedurii de scoatere a Marii Britanii din Uniunea Europeana, va fi apoi examinat de Camera Lorzilor. In caz de amendament, documentul se va intoarce la deputati.

Adoptarea definitiva a textului nu va interveni decat peste cateva saptamani, dar Theresa May a reiterat ca ea va declansa inainte de 31 martie articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, care va lansa doi ani de negocieri de iesire din UE.

Pentru a reprima orice revolta in randurile majoritatii conservatoare, prim-ministrul a promis marti ca Parlamentul se va pronunta privind conditiile Brexit inainte de rezultatul final al negocierilor intre Londra si Bruxelles.

Dar guvernul a avertizat totodata ca o respingere a termenilor Brexit de catre deputati nu va impiedica in niciun caz iesirea Marii Britanii din UE.

Marti seara, deputatii au respins cu 326 de voturi contra 293 un amendament al opozitiei laburiste care doreste ca Parlamentul sa acorde un veritabil drept de veto asupra viitorului acord intre Londra si Bruxelles.

"Va fi un vot important. Acesta va lasa alegerea intre iesirea din UE cu sau fara un acord negociat" cu Bruxellesul, a declarat marti seara secretarul de stat pentru Brexit, David Jones, in fata Camerei Comunelor.

Luni, in aceeasi preocupare pentru a evita orice rebeliune in randul alesilor conservatori, Theresa May a avertizat deputatii tentati sa voteze in favoarea anumitor amendamente privind reducerea marjei de manevra a guvernului. "Mesajul este clar si se adreseaza tuturor: nu a venit timpul de a bloca vointa poporului britanic", a spus ea in fata Camerei Comunelor, in timp ce unii dintre alesii majoritatii sunt ingrijorati fata de perspectiva ca Regatul Unit sa paraseasca piata unica europeana.

Cu toate acestea, in cazul in care mai mult de doua treimi din deputati s-au opus Brexit in timpul campaniei pentru referendumul din 23 iunie, majoritatea dintre ei cred acum dificil de a se opune vointei alegatorilor, care au votat in proportie de de 52% pentru iesirea din UE.

Votul de la Londra vine in contextul in care Parlamentul scotian a votat marti, cu o larga majoritate, pentru respingerea planului guvernului de la Londra de iesire a Marii Britanii din Uniunea Europeana. Desi este un vot simbolic, neconstrangator, acesta evidentiaza fractura intre provinciile britanice in ce priveste Brexit-ul.

Motiunea propusa de guvernul scotian a fost adoptata cu 90 de voturi pentru si 34 impotriva, acestea din urma provenind in majoritate de la membrii Partidului Conservator.

Acest vot “este un test-cheie cu privire la faptul daca vocea Scotiei este ascultata si daca dorintele noastre pot fi acomodate in interiorul procesului din Marea Britanie”, a declarat Nicola Sturgeon, prim-ministrul Scotiei, inaintea scrutinului.

Desi la referendumul din 23 iunie votul per ansamblu a fost favorabil Brexit-ului, doua provincii - Scotia si Irlanda de Nord - au votat majoritar pentru mentinerea Regatului Unit in blocul comunitar.

Dupa referendum, la care 62% dintre votantii din Scotia s-au pronuntat pentru ramanerea Marii Britanii in UE, guvernul de la Edinburgh s-a angajat sa intreprinda toate demersurile pentru mentinerea Scotiei in Uniune, inclusiv prin organizarea 'foarte probabila', conform prim-ministrului Nicola Sturgeon, a unui nou referendum privind independenta provinciei de Regatul Unit, dupa cel esuat din 2014.