Primul amendament discutat prevedea ca premierul nu ar fi putut declansa Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona decat daca garanta apararea drepturilor cetatenilor UE.

Doua sute saptezeci si patru de membri ai camerei superioare a Parlamentului a votat impotriva amendamentului si 135 pentru.

Cel de-al doilea amendament prevedea ca Parlamentul sa aiba votul decisiv asupra acordului propriu-zis de iesire din UE. Acesta a fost respins cu 274 de voturi impotriva textului la 118 pentru.

Ambele texte, adoptate saptamana trecuta de Camera Lorzilor, au fost respinse cu cateva ore mai devreme de Camera Comunelor, care a retrimis proiectul de lege in forma initiala in camera superioara a Legislativului.

Legea va intra in vigoare dupa ce va fi aprobata de regina, probabil marti dimineata. Dupa aceea, premierul Theresa May poate declansa oricand Brexit. Purtatorul sau de cuvant a insistat, insa, ca termenul este sfarsitul lunii martie.

Citeste si: Brexitul alimenteaza miscarile secesioniste in Marea Britanie. Dupa Scotia, o alta provincie vrea ruperea de Regat, pentru a ramane in UE

Premierul conservator Theresa May a refuzat pana acum sa comunice o data precisa, multumindu-se sa repete ca ea va activa luna aceasta Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, care va lansa doi ani de negocieri in vederea iesirii din UE.

Premierul irlandez Enda Kenny a dat asigurari ca Bruxellesul se pregateste de o declansare a Brexitului inca de miercuri, iar insarcinatul cu dosarul Brexitului in cadrul partidului de opozitie laburist Keir Starmer a reafirmat duminica faptul ca Theresa May intentioneaza sa activeze Articolul 50 miercuri sau joi.

Pe de alta parte, surse europene se asteapta ca Articolul 50 sa fie invocat pe 20 martie.

Liderii celorlalte 27 de state membre UE ar putea, astfel, sa se reuneasca pe 6 aprilie intr-un summit vizand sa defineasca ”liniile directoare” ale negocierilor viitoare. Europenii vor cauta sa faca corp comun in fata britanicilor, susceptibili sa exploateze disensiunile din cadrul blocului.

Intre subiectele fierbinti va figura factura de iesire din UE. Bruxellesul ar putea sa le ceara britanicilor pana la 60 de miliarde de euro, potrivit mai multor surse europene, o suma care corespunde angajamentelor pe care Londra si le-a asumat deja in privinta contributiei la bugetul european.

Situatia celor trei milioane de europeni instalati peste Canalul Manecii va trebui, de asemenea, sa fie transata. Theresa May a refuzat, pentru moment, sa le garanteze drepturile, inainte sa obtina asigurari similare cu privire la cei 1,2 milioane de britanici care traiesc in UE.

Negocierile ar urma sa dureze doi ani, insa sarcina va fi titanica pana se va ajunge la capatul ”divortului cel mai complex din istorie”, potrivit fostului ministru conservator William Hague.

Ipoteza unui esec al negocierilor cu Londra nu este, de altfel, exclusa.

Theresa May se pregateste pentru o intalnire dificila cu Bruxellesul

Premierul britanic Theresa May se pregateste sa deschida negocierile cu privire la Brexit, in urma victoriei puternice pe care a reputat-o in fata unei rebeliuni parlamentare, care nu influenteaza totusi cu nimic dificila sarcina care o asteapta cu liderii europeni, relateaza AFP, preluata de News.ro.

Decizia Guvernului scotian de a actiona sa organizeze un nou referendum pe tema independentei si semnelele care arata ca votul in favoarea iesirii din Uniunea Europeana incepe sa afecteze negativ economia britanica arata ca drumul va fi marcat de dificultati, considera unii analisti.

Acestor lucruri li se adaga faptul ca Bruxellesul intentioneaza sa ceara o factura de divort piperata - de pana la 60 de miliarde de euro -, potrivit unor estimari.

”Lucrurile ar putea sa devina rapid delicate”, apreciaza Tim Bale, un profesor de stiinte politice de la Universitatea Queen Mary din Londra.

Pe plan intern, May s-a descurcat cu abilitate pana in prezent. Desi a facut campanie in favoarea ramanerii in UE inaintea referendumului de la 23 iunie, insa conducatoarea britanica a promis o ruptura clara cu Bruxellesul, adica un ”Brexit dur”, sinonim cu o iesire de pe piata unica si limitarea imigratiei europene.

Acest lucru i-a adus favorurile dreptei din partidul ei, foarte eurosceptic, in timp ce pro-europenii prefera sa pastreze tacerea, de teama sa nu fie acuzati ca se opun vointei britanicilor, care s-au pronuntat cu 52% din voturile exprimate in favoarea Brexitului.

Pe plan extern, May urmeaza sa ii infrunte pe liderii europeni, care se confrunta cu o ascensiune a nationalismului in tarile lor si care se tem ca Brexitul poate crea o imitatie.

In ultimele saptamani ea a incercat sa indulceasca tonul, subliniind ca nu vrea ca Brexitul sa avarieze proiectul european. In ceea ce priveste vointa de a iesi de pe piata unica, ea a fost primita mai degraba pozitiv de cealalta parte a Canalului Manecii, unde s-a salutat o clarificare a obiectivelor.

Ea s-a declarat insa pregatita in vederea unei iesiri din UE fara acord, daca nu obtine ceea ce vrea, o perspectiva de care mediul de afaceri se teme mai mult decat orice altceva. Soliditatea economiei britanice, care este departe de a fi cazut in recesiune, asa cum preconizau unii inainte de referendum, a ajutat-o pe May pana acum.

Insa incertitudinea este miza viitorului, in contextul in care anumiti indicatori, precum consumul sau productia industriala, incep sa scada.