În timpul etapei din Albania a turneului său prin statele care aspiră la statutul de membru al UE, Juncker a declarat presei: "Contrar celor citite peste tot, Comisia şi eu nu am spus că Serbia şi Muntenegru vor fi neapărat membri ai UE în 2025. Termenul din 2025 este deschis tuturor ţărilor candidate. Iar în măsura în care o ţară candidată va îndeplini până atunci sau mai devreme toate criteriile pentru aderare, vom acţiona astfel încât eforturile acesteia să fie recunoscute de UE".

Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderării la UE, menţionează Reuters. Aceste ţări negociază deja mai multe capitole din cele obligatorii pentru intrarea în Uniune şi au încheiat deja câteva. Albania şi Macedonia speră să primească undă verde de la Bruxelles pentru începerea negocierilor în iunie.

Comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri în vederea extinderii, Johannes Hahn, declara, la finele anului trecut, că Uniunea Europeană este tot mai dispusă să ia în considerare aderarea statelor din Balcanii Occidentali.

''Există mai multă disponibilitate (decât în urmă cu un an) în rândul statelor membre ale UE în a acorda atenție extinderii'', a declarat Johannes Hahn într-un interviu pentru publicația austriacă Wiener Zeitung, citat de Agerpres.

Albania, Macedonia, Muntenegru și Serbia sunt candidate oficiale la aderarea la UE, în timp ce Bosnia și Kosovo încearcă să obțină acest statut.

UE consideră Balcanii Occidentali o regiune importantă în dosare precum controlul imigrației și combaterea unor amenințări mergând de la presupusul amestec al Rusiei la islamul radical.

Țările membre au conștientizat că ''poate fi obținută pacea în Balcani și că în acest scop perspectiva aderării la UE este vitală'', a adăugat reprezentantul Comisiei Europene.

Hahn a mai spus că cele 20 de milioane de cetățeni ai statelor din Balcanii Occidentali care vor să-și ridice nivelul de trai sunt foarte atractivi pentru blocul comunitar, adăugând că “un nou stat membru nu este o povară, ci o bogăție”.

El nu a susținut însă ideea unei Europe cu mai multe viteze, întrucât, în opinia sa, acest lucru ar duce la apariția unor linii de separație între țările membre.

Independența provinciei sârbe Kosovo, proclamată de Parlamentul de la Pristina în februarie 2008, a fost recunoscută de majoritatea statelor membre ale UE. Singurele țări din blocul comunitar care nu au făcut acest lucru sunt Spania, România, Slovacia, Grecia și Cipru.

Germania promite Kosovo că România îi va recunoaște independența

În urmă cu două săptămâni, ministrul german de externe, Sigmar Gabriel, declara, la Pristina, că Serbia va trebui să accepte independenţa Kosovo pentru a putea adera la Uniunea Europeană, promițând totodată că și celelalte cinci state membre UE care nu recunosc cel mai tânăr stat al Europei o vor face.

“Dacă Serbia doreşte să se îndrepte către Uniunea Europeană, construirea statului de drept este prima condiţie, dar în mod firesc şi acceptarea independenţei Kosovo”, a spus Sigmar Gabriel, citat de agenţia Reuters, la o conferinţă de presă comună cu premierul kosovar, Ramush Haradinaj, potrivit Agerpres.

“Aceasta este condiţia esenţială pentru a merge către Europa”, a insistat ministrul de externe german, susţinând că a transmis acelaşi mesaj şi la Belgrad, unde a avut întrevederi cu oficialii sârbi înainte de a veni la Pristina.

Sigmar Gabriel a mai spus la Pristina că Germania va ajuta Kosovo să obţină recunoaşterea independenţei şi din partea celor cinci state membre ale UE care încă nu au recunoscut această independenţă autoproclamată de kosovari în anul 2008, respectiv România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.

“În mod natural, aderarea la UE este obiectivul final. Pentru aceasta una dintre condiţii este să convingem cele cinci state ale UE care nu recunosc Kosovo că o asemenea recunoaştere este logică, întrucât Kosovo nu va mai face parte niciodată din Serbia”, a motivat şeful diplomaţiei germane.