Guvernul francez a anuntat saptamana trecuta ca va rata anul viitor si in 2016 tinta de reducere a deficitului bugetar la 3% din produsul intern brut. Mai mult, a avertizat ca nu va lua masuri suplimentare de austeritate, in ciuda presiunilor Uniunii Europene.

Ministrul francez de Finante, Michel Sapin, a declarat ca guvernul are sub control cheltuielile si ca "si-a indeplinit responsabilitatile", justificand rezultatele slabe ale economiei franceze prin situatia nefavorabila din Europa.  Mai mult decat atat, Sapin a subliniat ca Europa trebuie, la randul sau, "sa-si asume responsabilitatile in toate componentale sale", pentru a sustine activitatea economica din regiune.  

Franta ocupa locul al doilea in topul tarilor din UE in ceea ce priveste cheluielile bugetare. Astfel, acestea vor reprezenta in 2014 56,5% din PIB, urmand sa scada pana la 54,5% din PIB in 2017.  

Executivul de la Paris este criticat la nivel european in legatura cu ritmul aplicarii reformelor structurale care ar trebui sa echilibreze finantele si sa revigoreze economia.  Politicieni, oameni de afaceri si analisti dau ca exemple pozitive Spania si Portugalia si comenteaza cu severitate situatia din Franta si Italia, care intarzie aplicarea de masuri ferme si tin astfel in loc intreaga zona euro.  

De asemenea, guvernul a reafirmat ca nu va renunta la aplicarea reformelor promise, in ciuda costurilor pe care acestea le implica. De pilda, aproximativ noua milioane de contribuabili ar trebui sa beneficieze de pe urma unei reforme fiscale privind veniturile populatiei, reforma care ar costa 3,2 miliarde de euro. Executivul estimeaza o crestere economica a Frantei de 1% anul viitor si de 1,9% in 2017.

Credibilitatea Frantei in fata partenerilor sai europeni scartaie asadar puternic.

Datoria publica a depasit pentru prima oara 2000 de miliarde de euro, iar guvernul Valls sustine ca raul este mostenit de la fosta guvernare.

Analistii financiari au estimat insa ca in primii doi ani de mandat ai presedintiei Hollande Franta n-a realizat niciun progres si ca, impreuna cu Italia, blocheaza redresarea zonei euro.

Datoria publica a Frantei este deja astronomica si sporeste necontenit de aproape 40 de ani. Ritmul actual de crestere este de 4.640 de euro pe secunda.  Colosala suma echivaleaza cu cvasi-totalitatea produsului intern brut al Frantei pe un an.

Daca Franta ar vrea sa-si stearga datoria dintr-un foc, ar trebui sa aloce pentru asta 95% din bogatia creata intr-un an intreg.  Cu alte cuvinte, fiecare cetatean francez, chiar si copiii, ar avea de rambursat individual cate 30.000 de euro. 

Cand spui datorie, spui automat si dobanzi. In 2013, valoarea dobanzilor achitate de statul francez in contul datoriei a fost de 47 de miliarde de euro, echivalentul bugetului consacrat Educatiei.