Inca un cutremur in zona euro. Slovenia are nevoie urgenta de bani. Situatia bancilor face probabil un bailout
Slovenia are nevoie de imprumuturi semnificative in urmatoarele doua luni pentru a-si onora angajamentele financiare, iar situatia sistemului bancar, cu credite neperformante echivalente cu aproximativ 20% din PIB, alimenteaza speculatii ca statul ar putea avea nevoie de un acord de bailout.
Guvernul sloven, care incearca sa evite incheierea unui acord de bailout cu institutiile financiare internationale, trebuie sa emita neaparat obligatiuni in urmatoarele doua luni pentru a-si putea onora obligatiile financiare, a declarat fostul premier Janez Jansa, transmite Mediafax.
Analistii anticipeaza ca Slovenia va emite obligatiuni de cel putin 1 miliard de euro in urmatoarele luni, din cauza datoriilor care ajung la scadenta in acest an, estimate la cel putin 2 miliarde euro, potrivit Reuters, preluata de CNBC.
Noul guvern din Slovenia, condus de premierul Alenka Bratusek si instalat miercuri, a refuzat sa faca vreun comentariu privind planurile de finantare.
Oficialii fostei administratii au afirmat ca vor fi necesare noi imprumuturi pana la mijlocul anului, pentru a evita orice problema.
La 6 iunie vor ajunge la maturitate titluri de trezorerie de 907 milioane euro, emise in decembrie 2011. In luna octombrie, Slovenia a emis obligatiuni de 2,25 miliarde de dolari cu maturitatea la 10 ani, la un randament de 5,7%. Randamentul altor obligatiuni pe 10 ani ale Sloveniei, emise in ianuarie 2011, este in prezent de aproximativ 5,2%.
Alenka Bratusek a afirmat miercuri ca Slovenia nu va avea nevoie de un acord de bailout. Liderul de la Ljubljana a precizat ca se va concentra pe rezolvarea problemelor bancilor slovene, revigorarea economiei, imbunatatirea competitivitatii economice si crearea de locuri de munca pentru tineri.
FMI estimeaza ca Slovenia, care a intrat in zona euro in 2007, ar putea avea nevoie in acest an de imprumuturi de 3 miliarde euro pentru a finanta bugetul, a plati datoriile scadente si a sprijini bancile de stat aflate in dificultate. Potrivit estimarilor FMI, cele mai mari trei banci slovene, la care statul detine participatii importante sau majoritare, au nevoie de recapitalizari in valoare totala de 1 miliard de euro.
Bancile slovene detin credite neperformante de circa 7 miliarde euro, suma echivalenta cu 20% din Produsul Intern Brut. Situatia sistemului bancar alimenteaza speculatii ca Slovenia ar putea fi urmatorul stat din zona euro care va avea nevoie de un acord de bailout.
Slovenia trece prin cea de-a doua runda de recesiune de la criza financiara mondiala, din cauza scaderii cererii pentru exporturi si masurilor de austeritate adoptate de fostul guvern.
Cabinetul condus de Jansa a pierdut majoritatea parlamentara in ianuarie in urma unui scandal de coruptie, insa popularitatea executivului scazuse deja semnificativ din cauza politicii de austeritate, pe care Bratusek a promis sa o evite.