"Nu ma gandesc la planuri B. Aplicam planul A. Fiecare trebuie sa isi asume responsabilitatile", a declarat ministrul francez al Finantelor, Pierre Moscovici, referindu-se la suma de 5,8 miliarde euro care trebuie atrasa de Cipru prin taxarea depozitelor.

Ministrii Finantelor din zona euro, reuniti luni seara in teleconferinta pentru noi negocieri privind acordul de bailout al Ciprului, au mentinut presiunile asupra statului mediteranean insa s-au aratat mai flexibili in privinta formei in care va fi aplicat planul.

"Autoritatile din Cipru vor introduce mai multa progresivitate in taxa speciala comparativ cu ceea ce a fost convenit pe 16 martie, cu conditia sa rezulte in continuare aceeasi reducere a anvelopei de finantare si, in consecinta, sa nu afecteze valoarea totala a asistentei financiare", se arata intr-un comunicat transmis in urma teleconferintei ministrilor.

Taxa pe depozitele bancare mai mici de 100.000 euro

Depozitele bancare din Cipru mai mici de 100.000 de euro ar putea fi scutite cu totul de taxa speciala prin care guvernul trebuie sa stranga 5,8 miliarde euro, discutiile dintre Nicosia si partenerii internationali indicand preluarea a 15,6% din depozitele mai mari.

O sursa oficiala europeana a declarat ca institutiile financiare internationale discuta cu Ciprul scutirea depozitelor mai mici de 100.000 de euro de la taxa speciala prin impunerea unei taxe mai mari, de 15,6%, asupra depozitelor mari. Multe dintre depozitele mari din Cipru sunt detinute de entitati din strainatate, in principal din Rusia.

Presedintele rus Vladimir Putin a criticat luni acordul de bailout convenit de zona euro si Cipru, considerand ca taxarea depozitelor bancare reprezinta o decizie incorecta si periculoasa.

Zona euro a convenit sambata un acord de bailout de 10 miliarde euro pentru cipru, care presupune drept preconditie o taxa speciala asupra depozitelor bancare din tara, de 6,75% in cazul economiilor de sub 100.000 euro, respectiv 9,9% din sumele care depasesc aceasta valoare.

Ciprul se grabeste sa renegocieze termenii intelegerii, pentru a linisti populatia nemultumita si pentru a asigura trecerea proiectului prin parlament. Dezbaterile din parlament au fost amanate in doua randuri, duminica si luni, din cauza temerilor ca proiectul ar putea sa nu obtina voturile necesare. Astfel, votul este programat pentru marti. Intre timp, sucursalele bancare raman inchise pana miercuri, pentru a preveni retragerile masive de bani.

Partidul Disy, care il sustine pe Anastasiades, are 20 de voturi in legislatura de 56 de membri, avand nevoie de cel putin 9 voturi suplimentare pentru a asigura ratificarea acordului. Partidul comunist Akel, cu 19 membri, si partidul Edek, cu 5 locuri, au anuntat ca vor vota impotriva. Potrivit televiyunii de stat CYBC, si partidul Diko, cu 8 membri in Parlament, va vota impotriva.

Taxa, intampinata cu furie de ciprioti

Taxa speciala a fost intampinata cu furie in randul populatiei cipriote, in timp ce pe plan international exista temeri privind stabilirea unui precedent periculos in zona euro prin accesarea depozitelor bancare.

Moneda euro s-a depreciat marti dimineata la 1,2942 dolari din cauza temerilor privind votul din Parlamentul cipriot.

Economistul italian Lorenzo Bini Smaghi, fost membru in Consiliul Executiv al Bancii Centrale Europene, a declarat marti la Hong Kong ca imaginile de la televizor cu cozi la bancomatele din Cipru ar putea avea un efect psihologic puternic in tarile de la periferia zonei euro. "Televizorul sperie oamenii si nu toata lumea stie ce diferenta este intre Cipru si Italia sau Spania", a afirmat Bini Smaghi, precizand ca decizia i se pare una incorecta.

In SUA, Departamentul Trezoreriei a anuntat ca monitorizeaza atent situatia din Cipru, iar secretarul general Jacob Lew a pastrat legatura cu partenerii europeni. "Este important ca Ciprul si partenerii sai din zona euro sa rezolve situatia in mod responsabil si corect, asigurand stabilitatea financiara", se spune intr-un comunicat al Trezoreriei SUA.

Viceguvernatorul bancii centrale a Australiei, Philip Lowe, a declarat ca decizia de a obliga detinatorii de depozite din Cipru sa contribuie la programul de finantare reprezinta "un pas inapoi" pentru zona euro si ar putea creste instabilitatea din sistemul financiar.

Pe langa taxa speciala, acordul de bailout al Ciprului presupune privatizari si cresterea taxei unice pe profiturile companiilor de la 10% la 12,5%.

Bailout-ul Ciprului, cel mai rau lucru pe care zona euro l-a facut in ultimii 5 ani

Intr-un editorial semnat „Redactia editoriala”, agentia de presa Bloomberg noteaza ca salvarea Ciprului, care presupune atragerea a 5,6 mld. euro prin taxarea depozitelor bancare, reprezinta o miscare periculoasa.

Dintre toate masurile luate de statele din zona euro pentru a lupta impotriva crizei datoriilor, decizia luata in ceea ce priveste guvernul de la Nicosia este cea mai proasta. Bloomberg face referire la pierderea increderii cetatenilor in banci.