"Zilele divizării între cele două Irlande sunt numărate, schimbarea este în aer, Brexitul a bulversat totul", a declarat Mary Lou McDonald în cursul unei conferinţe a partidului său la Londonderry, potrivit Agerpres.

"Multe persoane se gândesc acum, pentru prima dată, la viitorul lor într-o Irlanda unificată", a adăugat ea.

"În următorii cinci ani, să lăsăm poporul să decidă", a mai spus ea, îndemnând guvernul de la Dublin să pregătească un referendum asupra chestiunii reunificării.

Provincia Irlanda de Nord şi frontiera sa cu Irlanda au complicat serios problema Brexitului şi negocierile dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană.

Acordul de pace încheiat în 1998 a pus capăt la 30 de ani de conflict sângeros şi a eliminat practic orice urmă vizibilă a frontierei dintre Irlanda de Nord, teritoriu britanic, şi Republica Irlanda din sudul insulei.

Bruxellesul, Londra şi Dublinul s-au angajat să menţină această situaţie după Brexit. Dar acordul privind Brexitul s-a lovit constant de statutul acestei frontiere din Regatul Unit post Brexit.

Pentru Sinn Fein, partizan al unităţii Irlandei, este un semn că această frontieră cu o lungime de 500 de kilometri, trasată în 1921 după independenţa Republicii Irlanda, nu are nicio legitimitate.

Sinn Fein face campanie în Irlanda de Nord în vederea alegerilor legislative anticipate de la 12 decembrie din Regatul Unit, dar parlamentarii săi refuză permanent să îşi ocupe locul la Westminster.

Jumătate dintre britanici cred că Regatul Unit nu va mai exista peste 10 ani

Regatul Unit ar putea să nu mai existe în forma actuală peste zece ani, consideră jumătate dintre cetăţenii britanici, conform unui sondaj Ipsos MORI, dat publicității săptămâna trecută.

Legăturile între Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord - componentele actuale ale Regatului Unit - au fost slăbite de referendumul pentru retragerea din Uniunea Europeană, din 2016, când 52% din voturi au fost pentru Brexit, iar 48% împotrivă.

Rezultatul pentru întreaga ţară a fost format din majorităţi regionale diferite: scoţienii şi nord-irlandezii s-au pronunţat pentru rămânerea în UE, iar englezii şi galezii pentru ieşire.

În timp ce pentru Regatul Unit se apropie un nou termen-limită acordat de Bruxelles pentru realizarea Brexit-ului, în Scoţia sunt tot mai insistente cererile de organizare a unui nou referendum pentru independenţă, iar în Irlanda de Nord, a unui vot privind unirea cu Republica Irlanda, membră a UE.

Scoţienii au votat împotriva independenţei în 2014, în cadrul unui referendum încheiat cu 55% din voturi în favoarea apartenenţei la Regatul Unit şi 45% contra.

În acest context, sondajul Ipsos MORI arată că 50% dintre cetăţenii Regatului cred că acesta nu va mai exista peste 10 ani; procentajul este în creştere de la 43% în 2014. Doar 29% dintre cei care au răspuns sunt convinşi că se va menţine şi peste un deceniu uniunea conform Tratatului din 1707.

Soarta Regatului pare şi mai nesigură pe termen scurt: doar 42% dintre britanici consideră că ţara lor va mai avea forma actuală peste cinci ani, iar 44% sunt de părere că nu.

Directorul executiv al Ipsos MORI pentru Scoţia, Emily Gray, apreciază că "publicul britanic este acum mult mai divizat în privinţa aşteptărilor pentru viitorul Uniunii decât în 2014, când viitorul Uniunii era dezbătut intens, cu doar trei luni înainte de referendumul pentru independenţa Scoţiei". "Cu independenţa ca falie în dezbaterea electorală din Scoţia, rezultatele vor fi îngrijorătoare pentru cei care doresc ca Scoţia să rămână în Uniune, iar cei care fac campanie pentru o Scoţie independentă vor spera că este vorba de o tendinţă continuă", a explicat ea.

Pentru realizarea sondajului, Ipsos MORI a intervievat un eşantion de 1001 de adulţi în vârstă de peste 18 ani, în întreg Regatul Unit, în perioada 25-28 octombrie.