Economistul german Hans-Werner Sinn a sustinut in mod constant argumentele pentru iesirea Atenei din blocul monetar. El considera ca este datoria sa sa explice si sa interpreteze in termeni simpli criza europeana a creditelor, atat pentru compatriotii sai, cat si pentru europeni in general, adesea aducand acuzatii de populism si suprasimplificare a situatiei.

Intr-un interviu pentru Kathimerini, Sinn explica de ce considera ca cea mai buna solutie pentru enigma Greciei este iesirea temporara din zona euro si o rescriere a datoriei.

K: Credeti ca iesirea temporara din zona euro, urmata de stergerea datoriilor inseamna cel mai bun lucru pentru Grecia. Care ar fi consecintele pentru blocul monetar?

Sinn: Am propus ca Grecia sa primeasca finantare din partea comunitatii internationale, pentru a plati importurile vitale, cum ar fi medicamente si combustibili. Intoarcerea la drahma si devalorizarea monedei, chiar si fara aceasta asistenta, vor avea avantajul ca Grecia va inceta sa mai cumpere produse agricole din straintatate. Majoritatea consumatorilor se vor intoarce la producatorii locali, carora le va fi dat astfel un impuls pe productie si astfel vor fi generate locuri de munca. Grecia isi va putea dezvolta sectorul agricol cu acelasi succes obtinut si de Israel, ale caror produse de export sunt peste tot in Europa acum. Va fi si o repatriere a depozitelor grecilor bogati care au transferat cel putin 100 de miliarde de euro in strainatate pentru a se proteja de riscurile din Grecia. Odata ce totul devine mai ieftin, vor dori sa investeasca in tara lor din nou. Asta va duce la o recuperare rapida in sectorul constructiilor, care va genera de asemenea noi joburi intr-un an sau doi. In final, pe termen mediu, va fi posibila reconstructia industriei pe care elenii au avut-o candva, numai ca de data aceasta va fi modernizata si adaptata nevoilor acestei ere. Aproape fiecare asemenea criza a creditelor in lume este "tratata" cu ajustari financiare si devalorizari ale monedei si nu vad de ce Grecia ar trebui sa fie o exceptie. Grecii, care se confrunta cu o rata a somajului ridicata, vor fi cei mai mari castigatori. De cursul prezent profita doar marii investitori din Grecia si din strainatate.

K: Cum se va descurca zona euro cu efectele plecarii Greciei? Multi dintre colegii dumneavostra spun ca blocul va plati zeci de miliarde de euro.

Sinn: Cu cat creditorii vor accepta situatia si vor infrunta adevarul, cu atat mai bine. Numai Grexitul poate face aceasta tara competitiva din nou si ii va oferi posibilitatea de a se pune pe propriile picioare fara a genera o noua criza a datoriilor.

K: Credeti ca Guvernul german va putea ajunge la vreun fel de compromis cu Syriza, in cazul in care aripa stanga va castiga alegerile in Grecia?

Sinn: Da, desigur, oricand e loc de compomis.

K: Sunteti de acord cu politica Angelei Merkel sau credeti ca este nevoie de o schimbare a strategiei? Presiuni vin si din Italia si Spania. Credeti ca Merkel ar trebui sa isi schimbe viziunea?

Sinn: Cancelarul Merkel a fost de acord cu reciprocitatea riscului de investitii prin pachetele de salvare si actiunile Bancii Centrale Europene. Acestea au protejat investitorii peste tot in lume si in special bancile franceze, precum si cele germane dar si companiile de asigurari. Rezultatul insa a fost o scadere a ratei dobanzii. Ceea ce a creat tentatia de a genera noi datorii, iar asta inseamna ca problema mai degraba s-a agravat, si nu s-a atenuat. Europa are in fata un munte urias de datorii care ameninta sa o zdrobeasca. Este dovada ca limitarile datoriilor s-au dovedit a fi ineficiente. Exista doar un singur principiu care duce la disciplina datoriei: "mutualizarea" acesteia de catre creditori.

K: A fost intrarea Greciei in zona euro o greseala?

Sinn: Grecia si-a facut destul de mult rau alegand zona euro, pentru ca introducerea monedei europene a dus la o bula inflationista a creditelor, care a distrus competitivitatea tarii. Rata uriasa somajului in randul tinerilor si nu numai este una dintre consecintele "negre". Si cei responsabili sunt politicienii. Atat cei din Grecia cat si cei din Germania.

K: Cum va imaginati zona euro peste cativa ani ? In ultima carte" The Euro Trap" ati prezis multi ani de criza de acum inainte. Ce putem face pentru a preveni asta?

Sinn: Trebuie pastrata zona euro. Iar moneda europeana trebuie sa devina mult mai flexibila. O uniune monetara care prevede doar intrari, nu si iesiri, este o inchisoare. As vrea sa vad reforme care sa permite unei tari sa iasa din zona euro intr-o maniera ordonata. Iar dupa cinci ani, in care isi stabilizeaza situatia financiara, dupa ce-si creeaza noi structuri economice si implementeaza reforme ar trebui sa i se poata permita sa reintre in zona euro. Extremismul ideologic nu poate salva zona euro, are nevoie de solutii flexibile care pot fi aplicate de la caz la caz.

Pe 29 decembrie, Parlamentul de la Atena a esuat pentru a treia oara in alegerea presedintelui, ceea ce a generat alegeri anticipate, programate pe 25 ianuarie. Iar ingrijorarile sunt cu atat mai mari cu cat toate sondajele indica o crestere masiva a simpatiei electoratului pentru partidul de extrema stanga Syriza, care isi face campanie cu promisiunea stoparii dependentei de institutiile financiare internationale.

Liderul Syriza, Alexis Tsipras, a declarat in repetate randuri ca vrea sa puna capat politicii de austeritate impuse tarii de creditorii internationali (troica UE-BCE-FMI) in schimbul imprumutului de 240 de miliarde de euro. El vrea, de asemenea, sa negocieze o noua restructurare a datoriei publice. Discurs care ii unge la inima pe milioanele de greci care si-au pierdut joburile, primesc salarii reduse sau nu au unde sa se angajeze, dupa ani de zile de austeritate impusa de Bruxelles. 

Cancelarul german Angela Merkel a declarat, in legatura cu o posibila iesire a Greciei din zona euro, ca nu are “niciun dubiu” ca elenii isi vor respecta promisiunile facute Troicii si vor ramane in "eurozone", dupa ce presa a speculat in ultimele zile ca Germania ar fi pregatita pentru o eventuala plecare a Atenei din blocul monetar, noteaza Deutsche Welle.