"Aceasta platforma (de respingere a programului de salvare - n.r.) ne-a permis sa castigam increderea populatiei elene. Prima noastra actiune ca guvern va fi sa nu respingem motivele care ne-au facut sa contestam acest program, prin solicitarea unei prelungiri a acestuia", a afirmat Varoufakis in fata reporterilor, citat de Reuters, scrie Mediafax.

Varoufakis l-a asigurat pe Dijsselbloem ca autoritatile de la Atena intentioneaza sa aplice reforme pentru a face economia mai competitiva si pentru a echilibra bugetul, dar ca nu va accepta o criza care se alimenteaza singura, o criza a deflatiei si a unei datorii publice neviabile.

Dijsselbloem, aflat la Atena pentru discutii cu noul guvern, a spus ca cele doua parti vor decide ce se va intampla dupa incheierea programului de finantare, pe 28 februarie.

Seful Eurogroup a cerut noului guvern sa respecte termenii actualului acord dintre Grecia si zona euro, si a avertizat fata de asumarea unor decizii unilaterale, afirmand ca este important ca progresele realizate sa nu fie date inapoi.

Dijsselbloem a mai spus ca sprijinul european depinde de respectarea de catre Grecia a obligatiilor asumate, iar decizia ca Grecia sa mearga inainte impreuna cu zona euro depinde de autoritatile de la Atena.

Angela Merkel exclude o reducere a datoriei Greciei

In replica, seful Executivului german, Angela Merkel, a exclus sambata o "noua stergere" a datoriei Greciei asa cum vrea noul premier grec Alexis Tsipras.

"A existat deja o renuntare voluntara a creditorilor privati, bancile au renuntat deja la creante de miliarde in ceea ce priveste Grecia", a justificat cancelarul german intr-un interviu acordat Hamburger Abendblatt. "Nu vad o noua stergere a datoriei", a adaugat ea.

La inceputul lui 2012, Grecia a recurs la o operatiune de schimbare a datoriei: titlurile creditorilor privati au fost inlocuite cu altele mai putin rentabile. O parte din datorie de circa 100 de miliarde de euro a fost stearsa in acest fel.

"Europa va continua sa isi arate solidaritatea cu Grecia si cu alte tari afectate de criza daca aceste tari intreprind reforme si masuri economice", a continuat Merkel, adepta a unei strategii bugetare respinse de noile autoritati de la Atena.

Intrebata despre primele anunturi ale Guvernului Tsipras precum cresterea salariului minim si angajarea functionarilor, Angela Merkel a subliniat: "Noi, adica Germania si alti parteneri europeni, asteptam sa vedem cu ce concept vine spre noi noul Guvern grec".

Tsipras, care intentioneaza sa mearga in Italia si Franta marti si miercuri, vrea renegocierea giganticei datorii a tarii sale. Nicio vizita a noului premier grec nu este prevazuta pentru moment la Berlin.

Grecia, incovoiata de o datorie de 175% din PIB

Grecia a obtinut din 2010 sustinere financiara de 240 de miliarde de dolari, acordata de troica creditorilor in schimbul unor masuri dure de austeritate si de reforma, pentru reducerea datoriei de circa 175 la suta din Produsul Intern Brut (PIB).

Randamentul obligatiunilor Greciei pe termen de 10 ani a crescut cu 0,8 puncte procentuale, la 11,054%, iar indicele Athex Composite a coborat cu 1,6%, in urma informatiilor. Publicatia The Guardian a relatat ca atmosfera de la conferinta de presa a celor doi oficiali a fost una tensionata.

Guvernul elen a anuntat miercuri ca vrea sa obtina rapid adoptarea unei legi menite sa imbunatateasca nivelul de trai al grecilor, in special prin cresterea salariului minim si prin anularea obligatiei mobilitatii in serviciile publice, impusa de creditorii tarii.

Totodata, guvernul a anuntat sistarea unor privatizari, precum cea a portului Pireu, cel mai mare din tara si principalul punct al planului de privatizari cerut de creditorii tarii, a principalul operator public de electricitate DEI, precum si a privatizarilor legate de infrastructuri si aeroporturi regionale.