Grecia a ieșit din cel mai amplu program de salvare din istorie, după criza care i-a “mâncat” un sfert din PIB. Țara a fost la un pas de faliment și foarte aproape de excluderea din zona euro
Grecia
Comisia Europeană a salutat luni încheierea, cu succes, a programului de sprijin cu Grecia şi totodată şi-a exprimat speranţa că acesta este începutul unei noi ere pentru ţara cu cea mai mare povară a datoriilor din zona euro şi Uniunea Europeană, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.
Grecia a beneficiat de asistenţă financiară din partea partenerilor săi europeni începând din 2010. Autorităţile din Grecia au solicitat un nou program de stabilitate din cadrul Mecanismului european de stabilitate (MES), la 8 iulie 2015. La 20 august 2015, Comisia Europeana a semnat, în numele MES, un Memorandum de înţelegere pentru un program de sprijin pe trei ani.
"Încheierea programului de sprijin pentru stabilitate este o veste bună, atât pentru Grecia, cât şi pentru zona euro. Pentru Grecia şi poporul sau, ea marchează începutul unui nou capitol după opt ani deosebit de dificili. Pentru zona euro, ea trage o linie simbolică la finalul unei crize existenţiale. Reformele cuprinzătoare pe care le-a implementat Grecia au pus baza unei redresări sustenabile. Europa va continua să fie alături de Grecia", a declarat comisarul pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici.
În cadrul acestui program de sprijin pentru stabilitate au fost acordate Greciei împrumuturi totale de 61,9 miliarde euro, pe baza implementării unui pachet de reforme cuprinzător şi fără precedent. Grecia a luat măsuri pentru a asigura sustenabilitatea fiscală, aducând soldul bugetului general de la un deficit semnificativ, la excedent în 2017, care se preconizează ca va fi menţinut. Aceste măsuri de reforma şi eforturi de consolidare vor avea efecte cumulative în timp şi, prin urmare, vor continua sa aibă un impact pozitiv asupra sustenabilităţii fiscale, cu mult după încheierea programului.
Sectorul financiar se afla în prezent într-o poziţie mult mai puternică, ca urmare a unor operaţiuni reuşite de recapitalizare, a unei revizuiri generale a guvernanţei băncilor şi a implementării unei strategii de reducere a creditelor neperformante, care trebuie să fie susţinută.
Eficienţa şi eficacitatea administraţiei publice a fost îmbunătăţită, inclusiv prin introducerea unor noi norme privind numirea, evaluarea şi mobilitatea angajaţilor din sectorul public, prin înfiinţarea Autorităţii Independente pentru venituri publice şi prin măsuri de eficientizare a sistemului judiciar. În cele din urmă au fost puse în aplicare măsuri structurale importante pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri şi competitivitatea Greciei, astfel încât ea să devină o destinaţie atractivă pentru investiţii şi pentru a le permite întreprinderilor sa se extindă, să inoveze şi sa creeze locuri de muncă, precum şi pentru crearea unor sisteme durabile şi universale de pensii, sănătate şi prestaţii sociale, inclusiv a unui sistem de venit minim garantat.
Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei va continua sa ofere asistenţă autorităţilor elene - la cererea acestora - în elaborarea şi implementarea reformelor menite sa sporească creşterea.
În total, începând cu 2010, Greciei i-au fost acordate împrumuturi în valoare de 288,7 miliarde euro: 256,6 miliarde euro din partea partenerilor europeni şi 32,1 miliarde euro din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Economia Greciei s-a redus cu 26% în anii de criză
După o criză a datoriilor de nouă ani care i-a redus Produsul Intern Brut cu un sfert şi a forţat-o să implementeze măsuri dureroase de austeritate, Grecia este gata să revină pe piețe.
Criza s-a dovedit una traumatizantă pentru grecii care în 2001 au renunţat cu entuziasm la drahme pentru euro. Adoptarea monedei unice a lansat o perioadă de credite ieftine care au stimulat consumul privat şi cheltuielile publice, ceea ce a umflat bugetul şi deficitul de cont curent al Greciei.
De la izbucnirea crizei datoriilor, la începutul anului 2010, patru guverne succesive s-au luptat să evite intrarea în incapacitate de plată, bazându-se pe cel mai mare program de asistenţă financiară din istorie, peste 260 de miliarde de euro fiind împrumutate Greciei de partenerii din zona euro şi FMI.
În prezent, Grecia începe să revină la normalitate însă cicatricile sunt vizibile, băncile sunt împovărate cu portofolii mari de credite neperformante, datoria publică a Greciei este în continuare cea mai mare din zona euro, la aproximativ 180% din PIB.
Însă chiar şi aşa începe să se vadă lumina de la capătul tunelului. Economia Greciei, care s-a redus cu 26% în anii de criză, a început din nou să crească, turismul traversează o perioadă excelentă, iar rata şomajului începe să se diminueze, ajungând la 19,5% de la un vârf de aproape 28%.
Economia Greciei a înregistrat, în perioada ianuarie-martie 2018, al cincilea trimestru consecutiv de creştere, cu un avans de 2,3% în ritm anual, semn că relansarea economică ia avânt, graţie exporturilor. Comisia Europeană prognozează pentru acest an o creştere de 1,9%.
Cu toate acestea, există în continuare unele motive de scepticism inclusiv din partea Fondul Monetar Internaţional, care mizează pe o creştere de 2% în acest an şi un avans de 2,4% în 2019 dar avertizează că riscurile externe şi interne sunt orientate în jos.
Autorităţile de la Atena s-au angajat să atingă un surplus bugetar primar, care exclude sumele alocate pentru serviciul datoriei, de 3,5% din PIB până în 2022 şi de 2,2% din PIB până în 2060.
Pe acelasi subiect: