Presedintele Traian Basescu a declarat pentru Financial Times ca desi Romania poate indeplini criteriile fiscale pentru intrarea in zona euro va analiza cu atentie daca este bine sau nu sa faca acest lucru. 

"Este relativ usor sa indeplinim obiectivele referitoare la deficitul bugetar si inflatie. Dar, la momentul respectiv, trebuie sa vedem cat de competitiva este economia", a spus Basescu pentru cotidianul englez.

In afara Romaniei, majoritatea statelor din centrul si estul Europei amana in liniste posibilele termene de aderare. Spre exemplu, Polonia, care a abandonat termenul anterior, 2012, a impins asteptarile de la jumatatea deceniului spre sfarsitul acestuia. Ministrul de Finante, Jacek Rostowski, a declarat in luna mai ca Polonia ar putea adopta euro inainte de 2019.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat ca trecerea la moneda unica "este de neconceput" inainte de 2020.

"Cand nu exista o piata unica europeana in proportie de 100%, cand statele mai slabe din zona euro trebuie sa le subventioneze pe cele bogate, si cand nu este clar ce se va intampla cu euro, nu este momentul potrivit sa aderam", a spus Petr Necas, premierul Cehiei.

Chiar si Lituania si Letonia, cele mai entuziaste tari fata de adoptarea euro, au un ton mai precaut referitor la momentul cand vor fi pregatite sa faca aceasta miscare.

Rezultatul este ca noul val de intrari in zona euro, asteptat anterior pana la jumatatea acestui deceniu, ar putea sa aiba loc cativa ani mai tarziu.

Nicio tara nu spune ca nu va intra deloc in zona euro, chiar daca presedintele ceh, Vaclav Klaus, a sugerat toamna trecuta ca guvernul ar trebui sa negocieze optiunea de a ramane in afara uniunii monetare.

Toate cele 12 tari care au aderat la Uniunea Europeana din 2004 sunt obligate prin lege sa adopte euro, dar trebuie mai intai sa indeplineasca mai multe criterii, astfel incat termenul este flexibil. Trei dintre aceste state, Slovacia, Slovenia si Estonia au trecut deja la moneda europeana.

Extinderea crizei datoriilor din Grecia in Irlanda si Portugalia a subliniat in ultimul an dezavantajele apartenentei la moneda unica si necesitatea unor reforme profunde in guvernanta uniunii.

Tarile rasaritene au observat astfel exemplul tarilor care au ramas in afara.

Doua dintre statele care au pastrat controlul asupra cursului de schimb, Polonia si Cehia, au fost printre cele mai putin afectate de criza financiara si au iesit cel mai repede.

Polonia a ramas competitiva in 2008-2009, cand zlotul s-a devalorizat cu 20%. Letonia in schimb, a carei moneda este cotata in raport cu euro, a trecut printr-o dureroasa devalorizare interna, prin reducerea slariilor si preturilor, asa cum sunt nevoite sa faca si Grecia si Irlanda.

Guvernatorul bancii centrale a Poloniei, Marek Belka, a afirmat luna trecuta ca experientele tarilor mai slabe din zona euro si a statelor care si-au legat monedele de euro, au redus meritele adoptarii monedei unice, pentru Varsovia.

Viceguvernatorul Bancii Nationale a Cehiei, Mojmir Hampl, a aratat la o dezbatere organizata de Erste Bank ca aderarea la euro nu a stimulat reformele si a facut posibil "sa te imprumuti ca un german prosper si sa cheltuiesti ca un grec risipitor".

Citeste si:

Cec Bank primeste, de maine, dosare prin programul "Prima Casa 4"

Wall Street s-ar putea confrunta cu o noua criza financiara. 10 semne care arata o perspectiva negativa

Noroc incredibil sau stiinta? Cum sa castigi 2,6 mil. de lire sterline cu mai putin de o lira