Criza financiara creste rata sinuciderilor si a bolilor psihice
Criza financiara din Europa duce la pierderea de vieti omenesti. Rata sinuciderilor si a bolilor infectioase este in crestere. Taierile bugetare si somajul imping oamenii catre depresie, se arata intr-o analiza a CNBC.
Toate schimbarile de natura economica si regresul financiar pe care Europa il traverseaza in aceasta perioada au dus la inmultirea numarului de boli, multe dintre ele survenind pe fond psihic. Din cauza veniturilor tot mai mici, oamenii nu isi mai permit sa se duca la doctor sau sa isi cumpere medicamentele necesare. Situatia actuala reprezinta o inrautatire evidenta fata de 2007, cand numarul sinuciderilor era in scadere.
Pentru a combate aceste efecte ale crizei este nevoie de programe de protectie sociala, sustin cercetatorii. Insa masurile de austeritate adoptate recent nu fac decat sa inrautateasca lucrurile.
"Se neaga situatia problemelor de sanatate aparute pe fondul crizei, desi acestea sunt cat se poate de evidente. Comisia Europeana are obligatia sa masoare felul in care orice politica adoptata are efect asupra sanatatii cetatenilor, insa le ignora complet pe cele produse de ultimele masuri de austeritate", spune Martin McKee, de la Observatorul European a Sistemelor de Sanatate, organism sustinut si de Organizatia Mondiala a Sanatatii.
Islanda a demonstrat de curand ca exista alternative. In ciuda crizei financiare, tara a refuzat sa adopte masuri de austeritate, continuand in schimb sa investeasca in sistemul social. Drept urmare, cercetatorii au descoperit ca nu au avut loc efecte notabile asupra sanatatii populatiei in aceasta perioada. Intre timp, economia Islandei si-a reluat, incet dar sigur, ritmul de crestere.
McKee si colegii sai atrag atentia ca, in prezent, mai multe tari din Europa au sisteme de sanatate precare, printre acestea numarandu-se Spania, Portugalia si Grecia. Mai mult, oamenii au inceput sa ajunga la cabinetele doctorilor abia cand boala se afla intr-un stadiu foarte avansat, lucru care presupune cheltuieli mai mari atat pentru populatie, cat si pentru intregul sistem de sanatate, pe termen lung. In Grecia, de exemplu, ca si in Romania, spitalele se chinuie sa asigure strictul necesar, dar cel mai adesea acestea raman in pana de medicamente, antibiotice si chiar tratamente pentru bolnavii care au nevoie de ingrijire constanta.