Lista, elaborată ca parte a unui pachet de sancţiuni devenit lege în august anul trecut, nu înseamnă că cei incluşi vor fi supuşi sancţiunilor, dar aruncă umbra unui potenţial risc de sancţiuni asupra unui cerc amplu de ruşi bogaţi.
    
Cercul de apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin este deja vizat de sancţiuni americane, impuse ca urmare a anexării de către Rusia a regiunii ucrainene Crimeea în 2014.
    
Dar aşa-numita "listă de oligarhi", difuzată marţi şi stabilită în parte în urma presupunerii Washingtonului că Kremlinul s-a amestecat în alegerile prezidenţiale din 2016 în Statele Unite, vizează multe persoane dincolo de cercul lui Putin şi pătrunde adânc în elita de afaceri a Rusiei.
    
Într-un comunicat ce însoţeşte lista, Departamentul Trezoreriei declară că aceste persoane au fost incluse pe baza averii lor şi gradului de "apropiere faţă de regimul rus".
    
Instituţia precizează că includerea lor nu înseamnă că aceste persoane de pe listă sunt supuse unor sancţiuni sau altor restricţii, că îndeplinesc criteriile pentru a fi puse sub sancţiuni sau că sunt implicate în activităţi maligne.
    
Printre oamenii de afaceri de pe listă se află Herman Gref, CEO al băncii controlate de stat Sberbank, cel mai mare creditor al Rusiei, şi Andrei Kostin, directorul executiv al celui de-al doilea cel mai mare creditor, VTB, de asemenea controlat de statul rus.
    
Aleksei Miller, CEO al monopolului de export de gaze controlat de stat Gazprom, este de asemenea pe listă.
    
Oleg Deripaska, coproprietar al Rusal, al doilea cel mai mare producător de aluminiu din lume, Aleksei Mordaşov, coproprietar al Severstal, unul dintre cei mai mari producători de oţel din Rusia, şi Leonid Mikhelson, coproprietar al producătorului privat de gaze Novatek, au fost de asemenea incluşi.
    
Magnatul în sectorul metalelor Alisher Usmanov, acţionar la clubul de fotbal Arsenal din Londra, şi Evgheni Kaspersky, CEO al companiei de securitate cibernetică cu sediul la Moscova care îi poartă numele, au fost la rândul lor incluşi pe lista oligarhilor.

Rusia: Lista semnifică ruperea relațiilor dintre Washington şi Moscova

Includerea de către Ministerul de Finanţe al SUA a aproape întregii conduceri a Rusiei pe lista cu oficiali şi oameni de afaceri ruşi, consideraţi apropiaţi de preşedintele Vladimir Putin, susceptibili de sancţiuni, vorbeşte practic despre o rupere a relaţiilor dintre Washington şi Moscova, a apreciat marţi Vladimir Djabarov, vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), relatează publicaţia semioficială Vzgliad, preluată de Agerpres.

“În mod oficial, ţările noastre au relaţii, dar includerea aproape a întregii conduceri a Rusiei pe lista celor pasibili de sancţiuni indică faptul că aceste relaţii se rup”, a subliniat Djabarov, calificând decizia SUA drept o “ingerinţă gravă” în afacerile interne ale Rusiei.

Ministerul de Finanţe american a publicat marţi o listă cu 201 de persoane - 114 înalţi responsabili ruşi şi 96 de oameni afaceri - considerate ca făcând parte din cercul preşedintelui Vladimir Putin şi care satisfac criteriile pentru eventuale sancţiuni, ca represalii la amestecul Moscovei în ultimele alegeri prezidenţiale americane.

Conform Interfax, pe listă figurează toţi cei 96 cei mai bogaţi ruşi de pe lista Forbes, a căror avere este estimată la peste 1 miliard de dolari.

“SUA încearcă să influenţeze politica internă a Federaţiei Ruse, numai că americanii obişnuiţi vor deveni ostatici ai ambiţiilor elitei americane”, a reacţionat preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, inclus şi el pe respectiva listă, conform agenţiei oficiale de presă TASS. Mai mult, măsurile pe care intenţionează să le adopte SUA “vor afecta multe state”, a spus el, adăugând că şi medii de afaceri europene vor avea de suferit din această cauză.

“Instituirea de noi sancţiuni este o nouă încercare din partea partenerilor de peste Ocean de a influenţa politica internă a Rusiei, dar când vine vorba de sancţiuni, trebuie luată în considerare şi influenţa acestora asupra cetăţenilor americani”, insistă el într-un declaraţie postată pe site-ul oficial al Dumei de Stat.

Sancţiunile “nu au dus la o schimbare a cursului politic al Rusiei, nici la o slăbire a suveranităţii sale şi nici la dezbinare”, a mai spus preşedintele Dumei, declarându-se convins că “noile sancţiuni împotriva Rusiei vor conduce la o consolidare şi mai mare a societăţii” ruse.

Putin: Un gest neamical

Preşedintele rus Vladimir Putin a estimat marţi, în mod ironic, că este 'ofensator' faptul că nu se află pe lista personalităţilor ruse susceptibile a fi sancţionate publicată de Statele Unite şi pe care a calificat-o drept un 'gest neamical', dar a exclus eventuale măsuri de retorsiune din partea Moscovei, transmite Reuters.

''Este, evident, un gest neamical. El complică relaţiile ruso-americane, aflate deja într-o stare dificilă, şi afectează relaţiile internaţionale în ansamblul lor'', a spus Vladimir Putin în cadrul unei reuniuni televizate cu susţinători ai candidaturii sale pentru cel de-al patrulea mandat în alegerile prezidenţiale din 18 martie.

Liderul de la Kremlin a subliniat că Rusia doreşte să dezvolte ''relaţii stabile, pe termen lung'', cu Statele Unite, şi că eventuale măsuri de retorsiune din partea Moscovei nu ar face decât să agraveze situaţia.

Potrivit Interfax, pe lista Ministerului de Finanţe american figurează 33 de oficiali ai administraţiei prezidenţiale de la Moscova şi 22 de membri ai guvernului, în frunte cu premierul Dmitri Medvedev, dar şi ministrul de externe Serghei Lavrov.

“De parcă serviciile secrete americane ar fi copiat agenda telefonică a Kremlinului”, a comentat în legătură cu numele incluse pe această listă Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Consiliul Federaţiei. În legătură cu respectivul raport, se poate concluziona că această politică a SUA este un lucru “serios şi de durată”, a remarcat Kosaciov.

În acest context, şefii a trei comisii parlamentare ruse - Andrei Makarov (Buget şi Impozite), Anatoli Aksakov (Pieţe financiare) şi Viaceslav Nikonov (Educaţie şi Ştiinţă) - au renunţat să mai meargă în SUA pentru a participa la 'Micul Dejun cu Rugăciune', la invitaţia unor aleşi din Congresul american, relatează Interfax, citând sub rezerva anonimatului, deputaţi din Dumă.