Bursele din Europa si SUA au cazut luni, din cauza temerilor legate de incetinirea ritmului de crestere economica in China, care continua sa nelinisteasca investitorii.

Si marti, Bursa din Shanghai a deschis sesiunea de tranzactionare in scadere, dar si-a revenit spre mijlocul zilei, relateaza BBC Mundo.

Ce se intampla?

Piata bursiera chineza a scazut luni cu 8,5%. Autoritatile din China au numit-o  "lunea neagra": cea mai proasta zi pentru Bursa din Shanghai, din 2007 incoace.

Scaderea s-a propagat imediat asupra restului burselor asiatice.

Pretul petrolului a scazut la cel mai mic nivel din ultimii sase ani si valoarea medie a materiilor prime a inregistrat cea mai mare depreciere din acest secol.

Pretul aurului, metal de refugiu in timpuri de incertitudine, a fost la randul sau afectat: scadere de 0,6%.

Efectul de domino a atins si bursele europene, apoi s-a extins in restul regiunilor Globului.

Totusi, la inchiderea Bursei din New York s-a constatat ca impactul nu a fost atat de puternic in SUA precum parea la inceputul sedintei de tranzactionare. Sesiunea la Wall Street a fost caracterizata de o intensa volatilitate si a incheiat cu pierderi de 3,58% in cazul indicelui Dow Jones Industrial, in contextul temerilor ca s-ar putea repeta colapsul financiar din 2008.

Dow Jones, principalul indice al pietei, a pierdut 6,6% in primele cinci minute ale sedintei, dar, ulterior, s-a recuperat si a fost aproape de a intra pe teren pozitiv, desi in ultima ora a sesiunii a reinceput sa scada si a inchis cu o pierdere de 588,47 puncte.

De ce?

Pietele bursiere mondiale au pierdut circa 5.000 de miliarde de dolari (aproape o treime din PIB-ul SUA) incepand din 11 august, cand Banca Populara a Chinei a devalorizat yuanul.

Asta reflecta o teama legata de economia Chinei, care nu este tocmai noua, dar a explodat din cauza stirilor din ultimele doua luni.

In iulie, guvernul Chinei a intervenit drastic pe bursa, dupa ce mai mult de jumatate dintre companii si-au suspendat operatiunile bursiere.

Intr-o reactie, interpretata de unii drept draconica, guvernul a redus rata dobanzii de referinta, a flexibilizat regulile pentru ca fondurile de pensii si securitate sociala sa poata investi mai mult, a incheiat vanzarea de actiuni ale sectorului de stat si a utilizat titluri pentru a imprumuta 42 miliarde dolari brokerilor, cu scopul de a sustine pretul actiunilor cu cerere mare.

Masurile au calmat pietele, dar cele trei devalorizari din august, echivalente cu o depreciere de 3% a yuanului, au readus incertitudinile.

Lovitura de gratie a venit vinerea trecuta, cand au fost publicate datele indicelui industrial, care, pentru a sasea luna consecutiv, a fost sub pragul de 50 de puncte, nivel corespunzator unei contractii a industriei.

"Cocktail exploziv". De unde un impact atat de mare?

China este a doua economie a lumii, cu una dintre cele mai mari cresteri la nivel mondial. Atat productia sa industriala, care se reflecta pe piata de materii prime, dar si cresterea economica, fundamentala pentru tari ca Germania, sunt elemente cheie ale peisajului global.

Indicele industrial a inregistrat cea mai slaba evolutie din martie 2009, in plina recesiune mondiala, dupa boom-ul financiar din anul anterior.

Combinat cu devalorizarea si volatilitatea bursiera, a creat un cocktail exploziv, dupa cum a declarat pentru BBC Mundo Kamel Mellahi, specialist in pietele emergente la Warwick Business School, din Marea Britanie.

"Asteptarea generala era ca economia Chinei sa aiba o prima jumatate de an dificila si sa isi revina in a doua parte. Datele au reflectat insa contrariul. Pulsul economic al activitatii manufacturiere a scazut mult mai rapid decat se estimase", a explicat Mellahi.

Cat a afectat economia globala? Cureaua de transmisie intre bursa si economia reala a Chinei este subreda

Pietele financiare au o puternica tendinta de volatilitate, de "luni negre", urmate de saptamani de recuperare cu castiguri fabuloase.

In acest caz, dimensiunea bursei chineze este mai mica decat cea din tarile dezvoltate: valoarea bursiera reprezinta o treime din PIB-ul Chinei, in timp ce in majoritatea economiilor dezvoltate depaseste 100%.

Comparativ cu SUA, unde jumatate din populatie investeste in actiuni, doar 6% dintre chinezi fac acest lucru.

Cu alte cuvinte, cureaua de transmisie intre bursa si economia reala a Chinei este subreda. Vointa statului de a interveni daca lucrurile deraiaza este, in plus, o gura de oxigen.

In schimb, in tarile dezvoltate, o scadere sustinuta a valorii bursiere poate avea impact asupra cresterii economice si a consumului. O astfel de situatie ar duce si mai mult la o scadere a economiei globale, cu o lunga spirala negativa de scadere a consumului si cu impactul inevitabil asupra productiei si exporturilor. Totul depinde de durata crizei.

Si America Latina?

Regiunea resimte impactul incetinirii economiei Chinei de cativa ani. In ultimul sau raport, Comisia Economica pentru America Latina si Caraibe a semnalat ca zona va creste cu numai 0,5% anul acesta si a mentionat ca reducerea pretului materiilor prime din cauza incetinirii economiei chineze drept principala cauza.

Acest impact s-a facut simtit asupra marilor producatori de materii prime din regiune. Venezuela, in cazul petrolului, si Chile, al cuprului, au fost printre cele mai afectate tari, dar nu sunt singurele.

Mai mult, devalorizarea yuanului a determinat o depreciere a realului brazilian cu 1%, in timp de peso-ul chilian a scazut la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani.

"Va fi fundamental sa vedem capacitatea de reactie a fiecarei economii si cum suporta reducerea pretului materiilor prime. Sunt tari precum Mexic, care pot inlocui piata chineza cu cea americana si, de aceea, au o mai mare putere de reactie. Aceste state ar putea profita, deoarece deprecierea monedelor nationale le face mai competitive", a precizat, pentru BBC Mundo, Kamel Mellahi.

Cum poate combate China criza? Totu pana la "linia rosie"

Guvernul chinez nu se ghideaza dupa principiul laissez faire (politica de a lasa lucrurile sa mearga de la sine) al tarilor dezvoltate: intotdeauna cand trebuie sa intervina o face.

A facut-o in timpul recesiunii economice mondiale, printr-un imens program de investitii de stat, ce i-au permis sa fie prima tara care a iesit din recesiune si sa impulsioneze o buna parte a lumii, in special tarile in curs de dezvoltare.

In acelasi timp, China s-a angajat, din 2010, la o enorma schimbare a modelului economic, pentru a trece de la unul bazat pe investitii si exporturi la altul mai dependent de consum.

China a dat clar de inteles ca aceasta schimbare va reduce procentul de crestere, care in ultimele trei decade a fost de doua cifre, la unul de 7%.

Totusi, in cazul in care situatia se va inrautati, va creste tentatia de a utiliza toata puterea statului.

"China are o linie rosie: piata muncii. Asta a spus-o oficial Guvernul, deoarece este esentiala pentru contractul social cu populatia sa si pentru pacea sociala. Daca situatia se inrautateste si afecteaza piata muncii, atunci va fi irezistibila tentatia de a reveni la stimularea economiei cu investitii in infrastructura", a subliniat Mellahi.

Sunt lucruri de care nu stim si care ar putea provoca o criza si mai puternica? Marea enigma si bula care poate "aprinde fitilul"

Ramane in memoria colectiva ceea ce s-a intamplat in criza financiara a creditelor ipotecare cu grad mare de risc, din 2008.

O mare enigma in cazul crizei bursiere chineze este in ce masura s-au utilizat actiunile drept garantii pentru imprumuturile bancare-ipotecare.

Daca suma este foarte mare, avem o mica perioada de timp pentru a exploda falimentele si numerele rosii in conturile financiare ale bancilor.

Planul de stimulare pentru 2008-2009 a majorat de patru ori nivelul datoriei, pana la 28.000 miliarde dolari, 282% din PIB-ul Chinei.

Potrivit firmei de consultanta McKinsey, aproape jumatate din aceasta suma este legata de sectorul imobiliar.