"Atunci cand prieteni incearca sa se arunce de pe un pod, incerc sa-i conving sa nu o faca", a declarat Margallo, in cadrul unei dezbateri, cu patru zile inainte de alegerile regionale, centrate pe independenta. 

Scrutinul, in principiu pentru reinnoirea parlamentului regional, este unul crucial, pentru ca, daca vor obtine majoritatea absoluta, adeptii independentei sunt decisi sa realizeze secesiunea intr-un an si jumatate. 

Margallo, aflat in fata lui Oriol Junqueras, liderul formatiunii secesioniste Esquerra Republicana de Catalunya, a declarat ca resimte "responsabilitatea multor spanioli, care nu concep Spania fara Catalonia, nici Catalonia fara Spania".

Margallo a elaborat o lunga lista de consecinte pe care, in opinia lui, le-ar avea secesiunea: pierderea nationalitatii spaniole si a cetateniei europene, situatia dramatica a natiunilor care nu sunt pe deplin recunoscute de comunitatea internationala, precum este Republica Democrata a Saharei Occidentale, inainte de a avertiza cu o catastrofa financiara. 

"Catalonia traieste in special din exporturi", a amintit el, in conditiile in care aceasta regiune de nord-est asigura 25% din exporturile spaniole.

"Daca se creeaza o frontiera", aceasta va presupune o pierdere in comert, apoi "689.000 de locuri de munca pierdute", "un nivel al somajului de 37%, cel mai ridicat din lume" si, din lipsa de cotizatii, "o scadere a pensiilor cu 39-44%", cu 250-400 de euro pe luna mai putin, a avertizat seful diplomatiei spaniole. 

"Va exista control asupra capitalurilor si o pierdere a capitalurilor", a avertizat Jose-Manuel Garcia Margallo. 

"O acumulare de profetii apocaliptice, care nu corespunde realitatii", a replicat Oriol Junqueras.

"Noi vom ramane in Uniune", a dat asigurari acesta, subliniind ca "cel mai interesat" in aceea ca regiunea sa fie parte a UE "nu este nimeni altul decat guvernul spaniol", in conditiile in care "70% dintre exporturile spaniole merg spre Europa trecand prin Catalonia si in consecinta Madridul nu are niciun interes sa existe taxe". 

"Vreti sa va pastrati nationalitatea, vreti sa ramaneti pe piata spaniola. Sa plecati pastrandu-va totul", a ironizat ministrul de externe spaniol. 

Potrivit celor mai recente sondaje, secesionistii ar castiga majoritatea absoluta in parlamentul regional, la alegerile de duminica.

Liderul partidului antiliberal spaniol Podemos, Pablo Iglesias, a afirmat luni ca este "urgenta" consultarea catalanilor asupra relatiei pe care doresc sa o aiba cu restul Spaniei.

"Oricare vor fi rezultatele alegerilor in cursul carora se va decide componenta Parlamentului Catloniei, este bine, necesar, important si urgent ca in Catalonia sa fie organizata o consultare pentru ca toata lumea sa stie ce vor catalanii", a declarat Iglesias. El apara dreptul la autodeterminare, indiferent de rezultatul scrutinului de duminica, prezentat de seful executivului catalan, Artur Mas, ca un plebiscit pentru sau impotriva independentei. 

De mai multi ani, nationalistii catalani cer statului spaniol posiblitatea de a organiza un referendum ca in Scotia (2014) sau Québec (1980 si 1995). 

Guvernul conservator al Partidului Popular, aflat la putere de la sfarsitul lui 2011, refuza insa o astfel de consultare, fiind de parere ca intreg poporul spaniol trebuie sa se pronunte asupra viitorului acestei regiuni din nord-est, in care traiesc 7,5 milioane din totalul celor 46,5 milioane de locuitori ai tarii. 

"Catalanii au impresia ca in Spania nu sunt ascultati (...) Cred ca Spania are nevoie de un premier care sa asculte Catalonia", a declarat Pablo Iglesias, candidat la presedintia guvernului la alegerile parlamentare prevazute pentru sfarsitul lui decembrie.  Lista stangii radicale "Catalonia, da este posibil", din care face parte si Podemos, se situeaza pe locul al treilea in ultimele sondaje efectuate.

 Comisia Europeana: O Catalonie independenta va trebui sa paraseasca UE. Reactia NATO 

UE a avertizat saptamana trecuta ca un vot al Cataloniei, in favoarea independentei sale, va duce in mod automat la iesirea din UE si ea va trebui sa inainteze o noua cerere de aderare, informeaza AFP. 

"Daca o parte dintr-un stat membru inceteaza sa faca parte din acest stat, pentru ca acest teritoriu devine stat independent, tratatele (europene) inceteaza sa se mai aplice", a amintit purtatorul de cuvant al CE, Margaritis Schinas, la Bruxelles. 

"O noua regiune independenta ar deveni o tara terta in raport cu UE si ar putea atunci sa-si inainteze candidatura pentru a deveni un membru al UE", a explicat Schinas, care a precizat ca aceasta pozitie a fost exprimata pentru prima data in 2004 de Romano Prodi, presedintele de atunci al Comisiei Europene, intr-un moment in care UE primea noi state din Europa de Est. 

Ulterior, aceasta pozitie a fost reafirmata in mai multe reprize, inclusiv de actualul sef al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, in 2014. 

Problema a fost pusa inainte de referendumul asupra independentei Scotiei, in urma cu un an, si executivul european a avut aceeasi pozitie. 

Sute de mii de persoane au defilat la inceputul lunii la Barcelona, de Ziua Nationala a Cataloniei, in sustinerea listelor celor care pledeaza pentru separarea regiunii, in alegerile din 27 septembrie. 

Eventuala independenta a Cataloniei pune probleme similare si in cadrul NATO, Spania fiind un membru strategic al Aliantei Nord-Atlantice.

"Un teritoriu care se separa de un stat membru al NATO nu va ramane in mod automat in Alianta. El va trebui sa urmeze procedurile in vigoare, daca va dori sa adere la Alianta. Membrii NATO pot sa invite alti membri sa li se ralieze, insa acest lucru trebuie sa se faca prin unanimitate", a declarat pentru AFP un responsabil al NATO, transmite Agerpres.

Intelectuali spanioli adreseaza catalanilor un apel la "responsabilitate"

Peste 20 de intelectuali care se opun independentei Cataloniei, printre care laureatul Premiului Nobel pentru Literatura, Mario Vargas Llosa, au lansat marti un apel catalanilor, pentru a nu ceda tentatiilor secesioniste din regiunea lor, scrie AFP. 

Llosa, care a primit in 2010 Premiul Nobel pentru Literatura si a carui opozitie fata de nationalismul catalan este cunoscuta, a vorbit despre riscul unei "veritabile catastrofe pentru Catalonia". 

Regiunea ar deveni "o mica tara marginalizata si cu siguranta condusa de mediocritati fanatice si mai rele decat cele care o guverneaza acum", a declarat el. Printre "fictiunile maligne", niciuna nu a creat "atata ura si violenta ca nationalismul", a adaugat Mario Vargas Llosa. 

Scriitorul si filosoful spaniol Fernando Savater si-a exprimat temerea ca milioane de persoane "vor sfarsi prin a fi exilati in propria casa". 

Intr-un mesaj preinregistrat, un deputat al PP, condus de premierul Mario Rajoy, jurnalista Cayetana Alvarez de Toledo, a adresat un mesaj care a putut fi citit si pe un mare ecran cu litere albe pe fond negru: "Voi, alegatori din Catalonia, nu veti putea spune: nu am stiut".  "Abtinerea nu are justificare din punct de vedere etic", a subliniat marchiza. 

In afara de cei care ii sprijina pe separatisti, alti artisti sau intelectuali, ca regizorul Pedro Almodovar si scriitorul Juan Goytisolo, au aparat in trecut o optiune "federalista" pentru a iesi din impas.