"Mi se pare ca a pune problema creditelor neperformante, mai ales in franci elvetieni, pe seama tintei euro, mi se pare o usoara exagerare. Dar exista un sambure de adevar! S-a creat speranta ca destul de repede se intra acolo, dispare riscul valutar... Asa se discuta, si nu doar in Romania, peste tot in lume. (...) Dar exagerarea mi se pare legata de faptul ca francul elvetian a fost buclucas, atat de zvapaiat, insa nu s-a comportat asa numai fata de leu. El a avut un comportament naravas fata de euro, si atunci, ca intram, ca nu intram in zona euro, tot o pateam. Si acolo chiar mai rau, pentru ca aveam si restrictii fiind in zona euro", a explicat Isarescu, potrivit Agerpres.

In opinia sa, Romania a fost chiar conservatoare in privinta stabilirii tintei, respectiv 2015, in raport cu vecinii nostri care au anuntat tinte precum 2008, 2009, 2010.

"Este foarte adevarat ca in Ungaria, care a avut tinta in 2008, creditul in franci elvetieni, probabil si pe acest fundal de incredere, ca vor intra rapid in euro, a explodat cel mai mult. Acolo am avut cea mai mare problema cu creditul in franci elvetieni", a mai spus guvernatorul.

Isarescu a afirmat ca in Romania creditarea in franci elvetieni a fost limitata, doar sase banci au oferit astfel de imprumuturi, si destul de tarziu, probabil si din cauza faptului ca banca centrala a impus restrictii de genul rezervelor minime obligatorii de 40% la resursele atrase in valuta.  

"Cu alte cuvinte, explozia creditului in valuta a fost legata si de stabilirea unor tinte care atunci nu pareau deloc ambitioase. Insa, motorul creditului in valuta a fost legat de faptul ca dobanzile in Romania erau mai mari, am privatizat marile banci cu banci straine. Ele au venit cu toate lucrurile bune: management, capital, buna administrarea, credibilitate, dar au venit si cu acest produs, creditul in valuta, despre care putini au crezut in 2006 - 2007 ca ar putea fi nociv", a mai spus Isarescu.

El a precizat ca, in ciuda masurilor luate de BNR, creditul in valuta nu a putut fi oprit, deoarece "aspiratia de a fi european s-a dezvoltat si dincolo de obiectivul de a intra in zona euro. S-a spus: am intrat in UE, hai sa traim ca europenii, ceea ce s-a probat a fi o iluzie in buna masura".

Guvernatorul a salutat reluarea discutiilor cu privire la intrarea in zona euro, insa de aceasta data pe alte baze, mai serioase, si a punctat faptul ca toate intarzierile inregistrate de tarile din regiune au legatura nu numai cu ceea ce se intampla pe plan intern, ci si cu ceea ce se intampla in zona euro.  

"Toate intarzierile, cu exceptia tarilor baltice, tari mici si cu consiliu monetar care au intrat din considerente strategice, politice si militare, au fost legate nu numai de cea am vrut noi, cei din Est, ci si de criza din zona euro. Faptul ca acum se vorbeste de convergenta reala pentru intrarea in zona euro nu vine de la noi. Tratatul de la Maastricht mentioneaza un grad inalt de convergenta. Se subintelege ca nu e vorba numai de convergenta nominala, ci si de una reala", a adaugat guvernatorul.  

Pentru Romania, provocarea cea mai mare in perspectiva intrarii in zona euro este legata de migrarea fortei de munca inalt calificate.

"Fiind in zona euro, migrarea fortei de munca inalt calificate este mai mare avand in vedere diferentele de salarii. Si acum este mare in cazul Romaniei. Aceasta este probabil provocarea cea mai mare careia trebuie sa ii facem fata. Ati vazut cum evolueaza productivitatea! Ea creste, dar nu cu 20%-30%. Nici nu poate creste astfel. In schimb, daca nu majoram salariile, in special la personalul calificat, ii pierdem pe acesti profesionisti. Cum am putea noi sa rezolvam aceasta problema fiind in zona euro, unde gradul de flexibilitate a pietei muncii este si mai mare", s-a intrebat retoric guvernatorul BNR.