Leul s-a depreciat și joi cu 0,45 bani (0,09%) faţă de euro, moneda europeană atingând un nou maxim istoric, cursul stabilit de Banca Naţională a României ajungând la 4,7834 lei/euro.

Anteriorul record istoric a fost atins în 21 noiembrie 2019, când euro a atins 4,7808 lei, acesta fiind, până în 20 februarie, cel mai mare nivel anunţat vreodată de BNR.

Această valoare este una psihologică și specialiștii spun că este vorba despre un context regional, în care monedele care nu sunt din zona euro se devalorizează în fața euro. Au pierdut atât zlotul, cât și forintul, dar și coroana din Cehia.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,4307 lei la 4,4462 lei. Acesta este a opta oară, în ultimele trei săptămâni, când dolarul ajunge la un nou nivel record în raport cu leul.

Preţul gramului de aur a crescut de la 229,4268 lei la 233,5122 lei. Acesta este a şaptea oară consecutiv când preţul aurului ajunge la un nou nivel record.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4,5078 lei la 4,5258 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 23 ianuarie 2015, când a fost 4,5817 lei.

În 15 ianuarie 2015, francul elveţian a sărit de la 3,7415 lei la 4,3287 lei, după ce Banca Elveţiei a decis să renunţe la plafonarea cursului de schimb. Lira sterlină a crescut de la 5,7074 lei la 5,7406 lei.    

De ce se depreciază moneda națională

În opinia lui Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, leul are o tendinţă de depreciere faţă de euro pe fondul deteriorării factorilor fundamentali care ţin de deficitul de balanţă comercială.
"Cursul se depreciază nu de ieri, de azi. Are o tendinţă de depreciere de ceva timp pe fondul deteriorării factorilor fundamentali care ţin de deficitul de balanţă comercială. Deficit de balanţă comercială care s-a accentuat în ultimii ani, şi avem un deficit de cont curent printre cele mai mari din Europa, şi acest dezechilibru e generat de deficitul bugetar, în cea mai mare parte. Practic, avem o situaţie de deficite gemene: deficit de cont curent generat de un deficit bugetar mare şi nu avem deocamdată vreo claritate la nivelul politicii fiscal-bugetare în termeni de ajustare, pentru că suntem încă în vâltoarea alegerilor şi a anului electoral şi nu avem prea multe semne că ajustarea începe, ajustarea bugetului care este absolut inevitabilă", a spus Ionuţ Dumitru, citat de Agerpres.

Potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică, România a terminat anul 2019 cu un deficit comercial uriaș. Astfel, deficitul balanţei comerciale s-a adâncit anul trecut, ajungând la 17,28 miliarde de euro, cu 2,16 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în 2018, în condiţiile în care exporturile au crescut cu 1,9%, iar importurile cu 4,2%.

Analiști: Leul se va deprecia semnificativ în acest an

Analiştii financiari CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, până la un curs 4,8823 lei/euro, şi o majorare a ratelor de dobândă atât pentru scadenţele scurte cât şi pentru cele lungi.

"În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproape 90% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8286, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8823. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (ianuarie 2021/ianuarie 2020) a înregistrat o valoare medie de 3,67%. Sunt de remarcat anticipaţiile privind majorarea ratelor de dobândă atât pentru scadenţele scurte (ROBOR 3M) cât şi pentru cele lungi (obligaţiuni suverane cu scadenţa 5Y denominate în RON), peste 62% şi respectiv 64% dintre participanţii la sondaj anticipând aceste evoluţii", se arată într-un comunicat al CFA România.

De asemenea, majoritatea analiştilor intervievaţi de Reuters, la finele anului trecut, se aşteptau ca leul românesc să se deprecieze cu 1,5% în 2020, ajungând la un curs de schimb 4,85 lei pentru un euro, din cauza îngrijorărilor cu privire la deficitul bugetar şi cel al balanţei comerciale.