Suma de aproximativ 500 de milioane de euro estimata pentru implementarea strategiei aprobate de Guvern va avea urmatoarele surse:

-    fondurile structurale puse la dispozitia tarii noastre de Uniunea Europeana,
-    alte tipuri de fonduri nerambursabile,
-    parteneriate de tip public-privat,
-    credite furnizor,
-    credite de angajament, inclusiv sub forma specifica, direct legate de economiile facute,
-    concesiuni de servicii si outsourcing.

Cota creditelor se va situa intre 40% si 60%, in timp ce resursele alocate de la bugetul de stat vor avea o pondere de 20%. "Se va incerca insa minimalizarea ponderii sumelor de la bugetul de stat pentru aceasta strategie. Fondurile structurale vor sustine in proportie de 20-50% aplicarea strategiei, restul de aproximativ 20% urmand sa fie acoperit prin parteneriate de tip public-privat", precizeaza Ministerul Comunicatiilor, potrivit Mediafax.

“Strategia eRomania implica mai mult decat un simplu site sau portal, asa cum s-a speculat. Este vorba despre interconectarea intregii administratii publice din Romania, atat centrala cat si locala, astfel incat sa intram in randul lumii din punctul acesta de vedere. Venim in intampinarea cetateanului pentru ca acesta sa nu mai piearda nici timp, nici bani pe la usile institutiilor publice. Economisim prin transparenta totala banul public si ajungem la nivelul la care putem accesa oricand, din orice loc informatia corecta si, nu in ultimul rand, sigura”, a afirmat ministrul Comunicatiilor si Societatii Informationale, Gabriel Sandu, intr-un comunicat.

La randul lui, Emil Boc spune ca portalul eRomania reprezinta deocamdata doar un proiect al Ministerului Comunicatiilor, ratificat ca intentie de Guvern, fara ca pentru finantarea acestui sistem sa fie deja alocat vreun ban.

Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) va avea rol de integrator al demersurilor tuturor institutiilor din administratia publica in implementarea strategiei eRomania.

Strategia eRomania vizeaza trei tipuri de servicii:

-    electronice (ex: infiintarea de firme, avize de constructie, schimbarea adresei, plata taxelor si impozitelor);
-    de informare online (ex: transport, justitie, agricultura, turism);
-    suport (ex: interoperabilitate, autentificare, Punct Unic de Contact, facturare electronica).

Pentru operationalizarea acestor servicii, MCSI a indentificat 26 de directii coerente de actiune grupate in 4 categorii:

1.    Cresterea capacitatii Guvernului de a lua decizii pe baza mijloacelor puse la dispozitie prin Societatea Informationala
•    Facilitarea obtinerii de date, informatii si rapoarte in timp real.
•    Aplicarea indicatorilor generali privind dezvoltarea Societatii Informationale pentru a crea o imagine de ansamblu si oferi o ierarhizare a domeniile prioritare de interventie.
•    Aplicarea de indicatori pe sectoarele specifice Societatii Informationale (eGuvernare, eParticipare, eSanatate, eEducatie s.a.) pentru a crea o radiografiere obiectiva privind performantele inregistrate pe fiecare sector si directie de actiune corespunzatoare.
•    Fundamentarea deciziilor ce privesc actul de guvernare prin utilizarea si prelucrarea de date, informatii si documente actualizate.

2.    Eficientizarea relatiilor cu institutiile publice
•    Cresterea accesului la serviciile publice electronice.
•    Intarirea increderii in serviciile publice electronice.
•    Garantarea protejarii datelor personale.
•    Cresterea performantei administratiei prin intermediul serviciilor publice electronice.
•    Adaptarea organizarii statului la economia bazata pe servicii publice electronice, sprijinirea proceselor de descentralizare.

3.    Suportul societatii informationale
•    Infrastructura si serviciile suport pentru Societatea Informationala.
•    Difuzarea continuturilor publice si patrimoniale.
•    Cresterea utilizarii serviciilor publice electronice in sistemul educational.
•    Adaptarea formarii la necesitatile economiei.
•    Facilitarea accesului la justitie prin intremediul serviciilor publice electronice.
•    Evaluarea introducerii elementelor “tele”(munca, medicina, learning, training).
•    Valorificarea potentialului turistic prin intermediul serviciilor publice electronice.
•    Valorificarea potentialului cultural, cu accent pe spatiul francofon, prin intermediul serviciilor publice electronice
•    Dezvoltarea comertului bazat pe servicii publice electronice.
•    Cresterea calitatii actelor medicale si a starii de sanatate prin intermediul serviciilor publice electronice.

4.    Contextul international
•    Cresterea nivelului de securitate informatica.
•    Reevaluarea statutului gazdei pentru date.
•    Cresterea competitivitatii si dezvoltarii operatorilor economici prin intermediul serviciilor publice electronice, contributia la intretinerea unui mediu competitiv, supravegherea ajutoarelor de stat sau a altor beneficii.
•    Reevaluarea modelelor de crestere durabila prin intermediul serviciilor publice electronice.
•    Implicarea directa a cercetarii-dezvoltarii-inovarii in introducerea serviciilor publice electronice.
•    Cresterea eficientei investitiilor in servicii publice electronice.
•    Pregatirea guvernarii europene si internationale bazate pe servicii publice electronice.

Pe termen scurt si mediu, strategia eRomania isi propune realizarea a 300 de servicii electronice operationale pana la sfarsitul anului 2011, interconectarea si informatizarea completa a Guvernului Romaniei si a tuturor institutiilor publice, astfel incat accesul cetateanului si a mediului privat la serviciile publice sa fie direct si nelimitat.

"Odata cu implementarea strategiei, Romania va fi cu adevarat moderna, cu o administratie publica accesibila pusa in slujba contribuabilului. Este unul dintre cele mai ambitioase obiective de pana acum care va duce Romania printre primele state europene. eRomania asigura cresterea calitatii actului public si tranzitia de la administratia birocratica la o administratie publica mininala”, a conchis ministrul Gabriel Sandu.