De ce nu am reușit să valorificăm în sens economic rezervele noastre naturale metalurgice și energetice, astfel încât să ne dezvoltăm la fel ca alte state?

De ce România nu profită de capacitățile, inteligența și profesionismul locuitorilor săi? Mulți români sunt foarte apreciați în alte țări unde s-au dus să trăiască și să muncească.

Care sunt principalele greșeli făcute în acești 100 de ani pe care România i-a împlinit ca stat modern? La aceste întrebări a răspuns Valeriu Ivan, președintele Centrului de Analiză și Prognoză pentru Orientări Strategice (CAPOS), într-un interviu exclusiv acordat corespondentului PRO TV Cosmin Savu.

Valeriu Ivan este și lector asociat la Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității București, unde predă ”Competitive Intelligence”. De asemenea, el a făcut parte din conducerea unor mari companii din energie și resurse minerale.

În opinia sa, tot ce a construit România până acum nu este de viitor, pentru că strategiile care au format actuala economie românească au fost ”strategii intuitive și strategii bazate pe oportunism”.

Cosmin Savu: România se află acum la o răscruce. Avem 100 de ani de stat modern. Ne uităm în urmă, am văzut ce am lăsat. Ne uităm înainte, vedem ce ne așteaptă. Cum vedeți dumneavoastră evoluția viitoare a României?

Valeriu Ivan: Evoluția viitoare poate să plece numai de la ceea ce avem, poate să plece de la ceea ce am construit. România, așa cum am spus, vine din trecut și merge cu pași rapizi sau mai puțin rapizi către viitor. Trecând în zona oarecum economică putem să înțelegem că România nu are o tradiție neapărat importantă în zona economică, în zona industrială, mă refer. Am putea să plecăm în momentul ăsta la o analiză care să releve faptul că ne aflăm față de celelalte economii într-un anume loc. Nu prea sunt studii care să releve acest fenomen.

Sunt câteva în derulare și există premise din care putem să înțelegem faptul că ceea ce am construit până acum nu este neapărat în viitor. Și asta pentru că economia românească sau strategiile care au format actuala economie românească au fost oarecum strategii intuitive și strategii bazate pe oportunism.

Cosmin Savu: Ne referim acum la ultimii 28 de ani? Pentru că înainte, în perioada socialistă exista o strategie, un comitet de planificare de stat, care coordona economia românească.

Valeriu Ivan: E adevărat, numai că și în acea perioadă strategiile au fost de tip oportunist, în sensul că avem puțin cupru undeva, facem fabrică de cupru. Trebuie să facem, nu știu, circuite integrate moderne, pentru că trebuie să le facem. Nu contează cu ce costuri, nu contează cu cât putem să le vindem. Astea au fost strategiile până în 89.

După '89, normal, costurile în industrie au început să-și spună cuvântul. Și atunci au început să lipsească strategiile raționale. Mergând pe intuiție, adică eu cred că merge și așa, am ajuns la economia pe care eu o numesc astăzi economia browniană a României. În sensul că nu știm mâine unde se vor afla elemente din cadrul economiei. Nu putem prognoza nici măcar pe termen scurt sau pe termen mediu, anumite ramuri economice, ce se va întâmpla cu ele. Pentru că nu avem o bază solidă de la care să plecăm, iar variațiile are sunt induse din economia mondială le resimțim din plin. Și atunci .. suntem cumva în voia valurilor.

Cosmin Savu: Am devenit meteodependenți de vicisitudinile din alte state.

Valeriu Ivan: E o expresie corectă. Și din alte state și din piețe internaționale, nu neapărat din alte state, dar din piețele internaționale cu siguranță.

Cosmin Savu: Nu este acesta trendul globalizării?

Valeriu Ivan: Este trendul globalizării și toate statele sunt într-o mică sau mai mare măsură dependente de aceste variații, însă reziliența de care se vorbește din ce în ce mai mult și în economie, în sensul de a avea un miez puternic cu care să poți să adaptezi variația pe care o primești, să poți să o înglobezi și să poți să o dezvolți apoi, strategii care să-ți permită să păstrezi limite rezonabile ... la noi nu există.

Deci pur și simplu luăm tot ce este variație, o asimilăm cum putem, într-un fel sau altul, se duce tot în nivel de trai, în salarii, după care o luăm de la început cu mișcarea browniană, da? Ne mișcăm așa cum mișcarea browniană devine mai activă în momentul în care avem o energie suplimentară, exact așa fondurile pe care România le primește dintr-o parte sau din alta, fonduri externe, în momentul în care primim așa ceva avem o mișcare care poate părea că este pozitivă, care poate părea că duce către creștere și spre bunăstare.

Vedem că și creșterea nu duce neapărat către bunăstare. De ce? Pentru că nu avem acel miez, acea direcție care, indiferent de aceste creșteri sau scăderi, să ne mențină pe o anumită direcție.

Cosmin Savu: Cine ar trebui să facă astfel de strategii sau să gândească niște linii? Și cum se pot impune aceste linii într-o economie liberă?

Valeriu Ivan: Economia liberă este și ea supusă legislației și supusă regulilor pe care aceasta le impune în piață. Politicile pe care guvernele statelor le promovează permit anumite dezvoltări și anumite limitări. Și la noi se fac politici. Și la noi există zone care sunt oarecum protejate și care se dorește a fi crescute: IT-ul, da? Sau zone care nu sunt protejate, nu știu, construcțiile de mașini. E o politică. Dacă ea este realizată în baza unei analize, numai cei care le pun în practică, numai cei care le promovează pot ști.

Ceea ce vă pot spune eu este că nu am cunoștință de analize care să plece nu de la intuiții și nu de la oportunism, ci pur și simplu de la niște realități reci, care să ne aducă o poză, o imagine, a ceea ce suntem astăzi și unde vrem să ajungem. A ceea ce suntem astăzi în primul rând. A ceea ce suntem în Europa, în raport cu celelalte economii cu care noi intrăm în competiție.

O astfel de analiză, în opinia mea, ar trebui să plece de la valorile pe care societatea românească și le-a asumat și le asumă în continuare și le promovează în continuare. În momentul în care studiile făcute relevă faptul că România și-a asumat valori și promovează valorile pe care cu toții le cunoaștem în societatea de astăzi suntem undeva în zona opusă statelor care astăzi își permit să aibă economii dezvoltate.

Mă întrebați cine ar trebui să facă aceste lucruri. Cred că în primul rând societatea civilă. Nu cred că altcineva are posibilitatea de a introduce idei noi și de a introduce aceste idei în mentalul colectiv și a merge mai departe către asumare. Ne asumăm să rămânem în acestă zonă? În zona tradiționalistă, în zona lui lasă că merge și așa, în zona apropiată de tradiția satului românesc, de Miorița ... Sau vrem să mergem către o zonă rațională în care s-a dovedit și statele din nordul Europei au dovedit faptul că se poate.

Analistul economic mai spune că România nu are în prezent niște direcții economice clare, pe care să le urmeze și pe care să le respecte pe termen mediu și lung.

Valeriu Ivan: Astăzi dacă întrebăm instituțiile responsabile principalele 3 direcții pe care economia României ar trebui să meargă nu știu dacă cineva poate să ne răspundă la asta. Da, intituitiv putem spune agricultură. Ok, cât ne-am dezvoltat din acest punct de vedere în ultimii 30 de ani? Agricultura, da, este o resursă importantă. Nu am dezvoltat-o. Atunci suntem sau nu suntem în zona asta? Vrem să facem IT. Bun, putem să facem IT. Nu știu ce o să facem peste 10 ani, când cei care astăzi tineri fiind în IT vor ajunge la o vârstă la care vor fi înlocuiți de alții mai tineri, iar acei oameni nu știu ce vor face. În 10 ani, nu cred că va dura mai mult.

Citiți continuarea interviului pe www.stirileprotv.ro.