Datoria publica creste necontenit. Ce salt economic trebuie sa avem ca sa nu fim sufocati in urmatorii ani
Romania, lovita de criza, a fost facuta "knock-out" de cresterea fulgeratoare a datoriei publice si se ridica intrebarea ce crestere economica va trebui sa avem in urmatorii cinci ani astfel incat sa putem sa platim imprumuturile si sa mentinem datoria publica sub 40% din PIB.
Scadentele se apropie si Romania nu a transformat finantarile in "input-uri" pentru economie care sa ne plaseze pe alt palier de dezvoltare.
Datoria publica va continua sa creasca in urmatorii cinci ani, insa ritmul se va putea tempera in conditiile in care Romania va inregistra cresteri economice medii de cel putin 2% an/an si Guvernul isi va respecta angajamentele de reducere a deficitului bugetar, pentru ca ponderea datoriei sa ramana sub 40% din PIB, in opinia analistilor.
Fiecare tara trebuie sa-si defineasca datoria publica maxim acceptata de investitorii, avand in vedere ca tarile sunt percepute diferit, ceea ce este permis unei stat nefiind acceptat pentru altele.
In cazul Romaniei, procentul maxim tolerabil pentru datoria publica, indicat de specialistii din BNR si de unii analisti, este de aproximativ 40% din PIB. Necesarul mare de finantare al statului a determinat anul trecut un salt al datoriei publice spre 40% din PIB, insa ritmul de crestere s-a mai temperat comparativ cu anul 2010.
In primele zece luni din 2011 datoria publica a urcat cu 17 mld. lei (4 mld. euro), adica o crestere de aproximativ 400 mil. euro pe luna, in timp ce in aceeasi perioada din 2010 cresterea a fost de 35 mld. lei (8 mld. euro).
Datele publicate de Ministerul Finantelor pentru anul 2011 s-au oprit la luna octombrie. Cresterea datoriei in primele zece luni din 2011 a fost de aproape 9%, pana la 211,5 mld. lei. Datoria guvernamentala externa a ajuns in septembrie la 22 mld. euro, in timp ce datoria externa totala era de 97,9 mld. euro, potrivit datelor BNR.
Ziarul Financiar a solicitat analistilor previziuni legate de evolutia datoriei publice in urmatorii 5 ani in conexiune cu diferite scenarii privind cresterea economica, inclusiv varianta recesiunii si cea a unei cresteri economice medii anuale de peste 4%.