Guvernul are probleme in finantarea institutiei intr-o perioada in care grecii obisnuiti au nevoie cel mai mult de programele caritabile ale acesteia, potrivit Reuters. 

Anul trecut, Biserica a cheltuit 96 de milioane de euro cu cele circa 700 de actiuni caritabile pe care le organizeaza.  Ramasa fara bani, din cauza reducerilor masive de fonduri de la stat, cauta acum noi surse de finantare. Insa in pofida unui nou spirit antreprenorial, precum planul unei manastiri de a construi o centrala pentru productia de energie solara, numarul preotilor scade puternic, iar cei ramasi se confrunta cu reduceri de salarii.

In acelasi timp, Biserica se lupta sa mentina deschise cantinele sociale, in contextul cresterii puternice a somajului si adancirii saraciei. 

"Sistemul se prabuseste", a afirmat Ignatios Stavropoulos, un preot grec cu vederi moderne, cu propria pagina pe reteaua LinkedIn. 

Printr-un acord vechi de 60 de ani, statul a acceptat sa plateasca salariile preotilor in schimbul unor proprietati extinse ale Bisericii, inclusiv terenuri. In prezent, peste 10.000 de preoti sunt platiti de guvern, reprezentand cheltuieli de 190 de milioane de euro pentru bugetul tarii. 

Conform intelegerii cu creditorii internationali, prin care Grecia a fost salvata de la faliment, guvernul taie salariile, care pentru preotii obisnuiti ajung la 1.000 de euro pe Luna. Totodata, statul va suporta cheltuielile doar pentru angajarea unui singur preot la fiecar zece iesiti din sistem, situtie care conduce la locuri vacante in parohiile izolate. 

In orase, Biserica a redus la minim posibil cheltuielile pentru a economisi bani pentru cantine sociale si actiuni caritabile pe care le desfasoara pentru persoanele fara adapost sau fara loc de munca.  Potrivit sondajelor, circa 80% din greci cred in Dumnezeu, un procentaj ridicat in Europa, insa Biserica atrage de multe ori critici pentru legaturile prea stranse cu statul.

Multi cetateni considera ca Biserica detine inca prea multe proprietati, plateste prea putine taxe si in general nu contribuie cat ar trebui, in timp ce pentru omul obisnuit taxele cresc. 

Preotii resping insa astfel de afirmatii, "Este o legenda ca ne inecam in bani", a spus parintele Irinaios Laftsis, preot din dioceza Alexandroupolis. 

In ultimele decenii, Biserica a transferat 96% din proprietati catre stat. In plus, a anuntat ca anul trecut a platit taxe de 12,6 milioane de euro, subliniind ca nu a avut un tratament preferential fata de alte organizatii nonprofit.  Pentru a acoperi deficitul de preoti, unii episcopi permit mirenilor sa tina slujbe. Acesti voluntari nu primesc salarii de la stat si nu poarta vesmintele caracteristice preotilor.

Comenzile de lumanari au scazut cu 40% in sezonul sarbatorilor de Paste, a declarat pentru Reuters un comerciant de obiecte cu caracter religios.  Extinderea saraciei agraveaza situatia, intrucat credinciosii reduc donatiile iar afacerile dau faliment, lipsind Biserica de venituri din chirii, scrie Mediafax.