Consiliul Fiscal sustine ca veniturile din bugetul pentru anul viitor sunt supraevaluate cu 2,3 mld. lei si are “rezerve serioase” in privinta incadrarii in tinta de deficit
Bani
Veniturile fiscale anticipate prin bugetul pe 2015 sunt supraevaluate cu 2,35 miliarde lei (0,33% din PIB), estimeaza Consiliul Fiscal, care are rezerve, totodata, bazandu-se si pe experienta anilor trecuti, ca investitiile vor inregistra o crestere apropiata de cea bugetata, de 8,6 miliarde lei.
"La nivel agregat, veniturile fiscale apar ca fiind potential supraevaluate cu circa 2,35 miliarde de lei (0,33% din PIB), in conditiile in care MFP ia probabil in calcul in proiectia de venituri un impact favorabil din partea unei imbunatatiri a gradului de colectare a veniturilor. Consiliul fiscal reitereaza insa opinia sa anterioara conform careia castigurile din masurile de imbunatatire a colectarii sunt imposibil de evaluat ex ante (inainte de eveniment, n.r.) si ca o abordare prudenta, de altfel ceruta in mod expres de Legea responsabilitatii fiscal-bugetare, impune luarea in calcul doar ex post a unor eventuale asemenea plusuri de venituri", arata CF, intr-o opinie privind bugetul de stat, bugetul de asigurari sociale pentru 2015 si strategia fiscal - bugetara 2015-2017, preluata de Mediafax.
Consiliul Fiscal se asteapta la venituri mai mici, fata de proiectia Finantelor, cu 630 milioane de lei la TVA, cu 550 milioane lei pentru impozitele si taxele pe proprietate, 420 milioane lei pentru contributiile sociale, 300 de milioane de lei pentru impozitul pe profit si 280 milioane lei pentru impozitul pe venit si salarii.
In privinta cheltuielilor, CF si-a manifestat rezervele, saptamana trecuta, in opinia preliminara, cu privire la evolutiile proiectate ale agregatelor de cheltuieli cu bunuri si servicii, cheltuieli de personal si cheltuieli de asistenta sociala, insa in urma informatiilor suplimentare primite si le-a retras pe cele privitoare la ultimele doua categorii.
"In ceea ce priveste cheltuielile cu bunurile si serviciile, reducerea acestora reprezinta principalul instrument de ajustare in vederea convergentei catre tinta de deficit structural. Consiliul fiscal apreciaza in principiu maniera de ajustare drept una cu potential distorsionar redus, in masura in care reducerea prognozata a cuantumului consumului intermediar ar avea la baza eliminarea unor cheltuieli neproductive. Cu toate acestea, determinarea caracterului acestor reduceri de cheltuieli este imposibila in conditiile in care nici unul dintre documentele explicative aferente proiectului de buget nu contine informatii relevante din perspectiva surselor concrete care genereaza economii la nivelul acestei categorii de cheltuieli in anul 2015", noteaza Consiliul Fiscal.
Mai mult, din punct de vedere istoric, agregatul cheltuieli de bunuri si servicii apare drept unul extrem de dificil de controlat. Astfel, in perioada 2011-2014, cuantumul cheltuielilor cu bunurile si serviciile a consemnat in mod constant in executie niveluri superioare celor bugetate initial ori chiar celor deja revizuite ascendent cu prilejul rectificarilor bugetare, dincolo de ceea ce ar putea fi explicat prin impactul schemelor de compensare a obligatiilor restante fata de buget introduse ori de incasarile suplimentare din taxa clawback, si aceasta in conditiile in care bugetele initiale din fiecare din acesti ani au continut alocari superioare in termeni nominali celor din executia anului anterior, ceea ce nu este cazul in proiectul de buget curent, conform sursei citate.
Cheltuielile de natura investitiilor sunt proiectate sa inregistreze o crestere consistenta anul viitor, de 8,6 miliarde lei, atat la nivelul componentei aferente proiectelor cu finantare din fonduri europene post-aderare (+6,2 miliarde lei), cat si la nivelul componentei cu finantare exclusiv interna (+2,3 miliarde lei).
Majorarile sunt insa extrem de putin probabil a se materializa la nivelul indicat, anticipeaza reprezentantii CF.
"Ca si in cazul cheltuielilor cu bunurile si serviciile, executiile bugetare din trecut consemneaza in mod constant deviatii considerabile de la sumele bugetate initial in cazul cheltuielilor de investitii, insa de semn opus, in sensul ca rezultatele executiilor sunt fara exceptie inferioare estimarilor din bugetele initiale si din cele rectificate, consemnand chiar reduceri in termeni nominali de la o executie bugetara la alta. In ceea ce priveste cuantumul proiectat al absorbtiei de fonduri europene, este de inteles luarea in calcul in bugetul initial a unei asemenea cresteri abrupte de performanta, dat fiind faptul ca 2015 este ultimul an in care se pot atrage fonduri aferente exercitului financiar 2007-2013, iar alocarile bugetare trebuie sa previna dezangajarea de fonduri", mai arata CF.
In concluzie, CF are rezerve serioase in ceea ce priveste posibilitatea incadrarii in tinta de deficit, in conditiile mentinerii cheltuielilor bugetare in parametrii din proiectul de buget, data fiind supraestimarea semnificativa identificata la nivelul veniturilor fiscale. Mai mult, in opinia Consiliului Fiscal, incadrarea in anvelopa de cheltuieli cu bunuri si servicii - care reprezinta factorul principal al ajustarii structurale programate - apare drept incerta din perspectiva evolutiilor istorice, cu atat mai mult cu cat nu este clar care sunt sursele concrete ale economiilor de cheltuieli programate.
Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 226,36 miliarde de lei (31,9% din PIB), in timp ce cheltuielile sunt proiectate la 239,36 miliarde lei (33,7% din PIB), rezultand astfel un deficit bugetar de 1,8% din PIB.
Bugetul a fost construit pe o crestere economica de 2,5%, un Produs Intern Brut estimat la 709,68 miliarde de lei si o inflatie anuala de 2,2%.
Ministerele Muncii, Dezvoltarii, Finantelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor, in timp ce alocarile pentru ministerele Sanatatii, Culturii si Administratiei si Internelor vor fi mai mici.
Consiliul Fiscal este o institutie independenta, infiintata prin legea responsabilitatii fiscal-bugetare, si compusa din cinci membri cu experienta in domeniul politicilor macroeconomice si bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiti prin hotarare de catre Parlament pe o perioada de 9 ani, la propunerea Academiei Romane, Bancii Nationale a Romaniei, Academiei de Studii Economice Bucuresti, Institutului Bancar Roman si Asociatiei Romane a Bancilor, care nominalizeaza fiecare o singura persoana.
Consiliul Fiscal evalueaza proiectiile macroeconomice avute in vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimeaza impactul pachetelor de masuri de natura a influenta soldul bugetar, analizeaza executia bugetara si masura in care aceasta corespunde tintelor propuse, monitorizeaza respectarea regulilor fiscale, emite recomandari privind politica fiscala curenta si viitoare.
Pe acelasi subiect: