„Afacerea Goldman Sachs este o poveste foarte sexy dintre doi pacatosi, insa criza datoriilor nu este copilul rezultat in urma sexului pe care l-am facut cu Goldman Sachs”, marturiseste cu senintate Christoforus Sardelis, cel care ocupa in anul 2001 functia de sef al Agentiei grecesti, institutie care se ocupa de managementul datoriei publice.

Sardelis declara ca i s-a interzis sa vorbeasca despre „afacerea Goldman Sachs”, care presupunea un schimb (un swap) dintre banca si guvernul elen. De regula, acest gen de operatiuni nu sunt anuntate de nimeni, argumenteaza fostul oficial grec, justificand astfel ca ce s-a intamplat in acel moment a fost perfect legal.

Cum s-a desfasurat operatiunea

Grecia a imprumutat, in 2001, un miliard de euro, folosind un produs financiar care i-a permis sa nu inregistreze operatiunea. Artificiul a permis, astfel, autoritatilor de la Atena sa raspunda exigentelor Pactului de Stabilitate pentru zona euro si sa prelungeasca termenele de rambursare a datoriilor.

Prin intermediul acestei operatiuni, banca americana de investitii Goldman Sachs a reusit sa minimizeze datoria grecilo. Suficient de mult incat elenii sa se incadreze in limitele criteriilor cerute pentru aderarea lor la zona euro.

In urma operatiunii, datoria grecilor s-a micsorat cu „doar” 2,8 miliarde de euro, aproape insignifianta raportata la nivelul imprumuturilor la care au ajuns astazi: 300 de miliarde de euro. Problema nu reprezinta insa cele 2,8 miliarde de euro care au disparut pur si simplu, ci faptul ca autoritatile europene nu au stiut nimic pana in 2010. Eurostat a refuzat sa comenteze operatiunea tranzactionata.

Cat despre oficialii bancii Goldman Sachs, acestia sustin ca schimburile (swapsurile) au avut loc dupa ce elenii au devenit membri ai zonei euro. „Grecia a realizat tranzactiile pentru a-si reduce ponderea datoriei in Produsul Intern Brut, toate statele erau obligate sa procedeze astfel de Tratatul de la Maastricht. Schimbul de swapuri reprezenta una dintre tehnicile pe care guvernele europene le foloseau pentru a reusi sa se incadreze in termenii Tratatului. Tranzactiile pe care noi le-am facut pentru Grecia erau in concordanta cu regulile Eurostat”, este pozitia oficiala a celor de la Goldman.

In 2010, la cateva luni dupa ce s-a declansat butoiul cu pulbere in Grecia, Eurostat a inceput sa investigheze daca Goldman Sachs a ajutat sau nu elenii sa ascunda situatia reala a datoriilor pentru a patrunde in grupul select al Europei.

Grecia a fentat inca o data falimentul. Bancile vor sterge 107 miliarde de euro din datorie, conform noului acord

Acordul negociat intre Grecia si bancile sale prevede o reducere de 53,5% din valoarea initiala a obligatiunilor pe care acestea le detineau, ceea ce inseamna stergerea a 107 miliarde de euro din datorie, anunta marti un comunicat al Comitetului creditorilor privati ai statului elen.

La finalul negocierilor maraton, creditorii privati au acceptat sa-si mareasca participarea la cel de-al doilea plan de sustinere a Greciei, in conditiile in care reducerea prevazuta initial era de 50%. Pierderile reale din conturile creditorilor privati vor fi de peste 70%.

Mai precis, pentru fiecare obligatiune, creditorii vor primi noi titluri elene pentru 31,5% din valoarea initiala, titluri pe termen scurt emise de Fondul European de Stabilitate (FESF) pentru 15%, in timp ce procentul de 53,5 din obligatiunile initiale se va pierde.

Economia elena ar putea iesi din coma in urmatorul deceniu

Acordul nu prevede "aproape nimic" pentru sprijinirea economiei grecesti, care ar putea reveni pe crestere abia peste 10 ani, potrivit Reuters.

Masurile dure de austeritate care conditioneaza pachetul de finantare vor accentua recesiunea economiei grecesti, intrata deja in cel de-al cincilea an consecutiv, iar veniturile statului vor avea in continuare de suferit. Unii economisti considera ca guvernul elen ar putea avea probleme si cu plata datoriei reduse semnificativ, din cauza recesiunii severe.

Un raport pregatit de experti ai Comisiei Europene (CE), Bancii Centrale Europene (BCE) si Fondului Monetar International (FMI), obtinut de agentia Reuters, noteaza ca Grecia va avea nevoie de ajutoare suplimentare pentru a atinge tinta oficiala de reducere a datoriei publcie (120,5% din PIB pana in 2020), din moment ce contractia economica va continua si s-ar putea accentua.

Raportul arata ca, daca Grecia nu va implementa reformele economice si masurile de austeritate angajate in acord pentru a creste competitivitatea economica, datoria statului elen ar putea echivala in 2020 cu 160% din PIB. "Tinand cont de riscuri, programul Greciei ar putea ramane predispus la accidente, cu semne de intrebare legate de sustenabilitate", se spune in raport.