Grecia a fentat iar falimentul: bancile sterg 107 miliarde euro din datoriile elenilor. Economia Atenei si-ar putea reveni insa in 10 ani
UPDATE. Ministrii de Finante ai zonei euro au aprobat marti dimineata planul de salvare a Greciei, care cuprinde un ajutor public si o stergere partiala a datoriei grecesti detinuta de creditori privati, au anuntat mai multe surse europene, relateaza AFP.
"Ministrii (de Finante din zona euro) redacteaza declaratia finala", a spus un oficial european, dupa ce a anuntat ca forumul Eurogrupului a ajuns la un acord asupra acestui plan, dupa mai bine de 12 ore de negocieri intense.
Cu ajutorul acestui ajutor fara precedent, Grecia urmeaza sa fie in masura sa ramburseze o creanta in valoare de 14,5 miliarde de euro pana la 20 martie si sa evite intrarea in faliment.
Atena a indeplinit, pe hartie, partea sa de contract, pliindu-se pe exigentele creditorilor sai publici (angajamente scrise ale celor doi lideri de partide ai coalitiei guvernamentale, un plan de economisire in valoare de 3,3 miliarde de euro).
Planul de ajutorare a Greciei va aduce datoria tarii la 120,5% din PIB in 2020 fata de 160% acum
Acest nivel de indatorare este foarte apropiat de obiectivul anumitor finantatori ai Greciei, si anume Germania, Olanda si Fondul Monetar International (FMI): 120% din PIB, un nivel considerat sustenabil pe termen lung.
Imediat dupa anuntul potrivit caruia Atena a fost salvata, euro a inregistrat o crestere pe piata de schimb, urcand in zece minute de la 1,3185 dolari la 1,3266 dolari. Moneda unica europeana a pierdut, ulterior, o mica parte din apreciere, la ora 3.00 GMT (5.00, ora Romaniei), fiind cotata la Tokyo cu 1,3247 dolari.
Bancile vor sterge 107 miliarde de euro din datorie, conform noului acord
Acordul negociat intre Grecia si bancile sale prevede o reducere de 53,5% din valoarea initiala a obligatiunilor pe care acestea le detineau, ceea ce inseamna stergerea a 107 miliarde de euro din datorie, anunta marti un comunicat al Comitetului creditorilor privati ai statului elen.
La finalul negocierilor maraton, creditorii privati au acceptat sa-si mareasca participarea la cel de-al doilea plan de sustinere a Greciei, in conditiile in care reducerea prevazuta initial era de 50%. Pierderile reale din conturile creditorilor privati vor fi de peste 70%.
Mai precis, pentru fiecare obligatiune, creditorii vor primi noi titluri elene pentru 31,5% din valoarea initiala, titluri pe termen scurt emise de Fondul European de Stabilitate (FESF) pentru 15%, in timp ce procentul de 53,5 din obligatiunile initiale se va pierde.
Creditorilor privati li se vor propune de asemenea titluri suplimentare al caror randament va fi indexat cu cresterea Greciei, ceea ce le va oferi o crestere a veniturilor daca economia elena se va redresa mai repede decat este prevazut.
Comitetul creditorilor, reprezentat la negocieri de presedintele Institutului International de Finante, Charles Dallara, si de bancherul Jean Lemierre, de la BNP Paribas, a avertizat insa ca documentul finalizat marti dimineata trebuie supus aprobarii tuturor membrilor sai.
Rolul BCE
Obligatiunile de 14,5 miliarde euro care ar fi trebuit rascumparate de guvernul elen pe 20 martie vor fi restructurate, statul urmand astfel sa evite default-ul. Schema de conversie a obligatiunilor se va derula in perioada 8-11 martie, potrivit termenelor din acord.
Banca Centrala Europeana va participa la pachet prin cedarea profiturilor aferente obligatiunilor grecesti pe care le detine catre bancile nationale din zona euro, guvernele uniunii monetare urmand sa distribuie mai departe banii catre statul elen.
BCE a cumparat pana acum obligatiuni ale statului elen in valoare totala de 38 miliarde euro, care valoreaza in prezent 50 miliarde euro. Cea mai mare parte a sumei de 130 miliarde euro pusa la dispozitia Greciei in cadrul acordului va fi utilizata pentru finantarea conversiei de obligatiuni si pentru garantarea stabilitatii sistemului bancar elen, transmite Reuters.
Circa 30 miliarde euro vor fi distribuite ca "stimulente" pentru creditorii privati, pentru a-si determina sa participe la schema de preschimbare a obligatiunilor. Alte 23 miliarde euro sunt destinate recapitalizarii bancilor grecesti. Finantarea propriu-zisa a conversiei de obligatiuni va necesita fonduri de 35 miliarde euro din pachet.
Economia Greciei ar putea iesi din coma peste 10 ani
Acordul nu prevede "aproape nimic" pentru sprijinirea economiei grecesti, care ar putea reveni pe crestere abia peste 10 ani, noteaza Reuters.
Masurile dure de austeritate care conditioneaza pachetul de finantare vor accentua recesiunea economiei grecesti, intrata deja in cel de-al cincilea an consecutiv, iar veniturile statului vor avea in continuare de suferit.
Unii economisti considera ca guvernul elen ar putea avea probleme si cu plata datoriei reduse semnificativ, din cauza recesiunii severe.
Un raport pregatit de experti ai Comisiei Europene, Bancii Centrale Europene si Fondului Monetar International, obtinut de agentia Reuters, noteaza ca Grecia va avea nevoie de ajutoare suplimentare pentru a atinge tinta oficiala de reducere a datoriei publcie (120,5% din PIB pana in 2020), din moment ce contractia economica va continua si s-ar putea accentua.
Raportul arata ca, daca Grecia nu va implementa reformele economice si masurile de austeritate angajate in acord pentru a creste competitivitatea economica, datoria statului elen ar putea echivala in 2020 cu 160% din PIB.
"Tinand cont de riscuri, programul Greciei ar putea ramane predispus la accidente, cu semne de intrebare legate de sustenabilitate", se spune in raport.
Promisiunile premierului Papademos
Lucas Papademos s-a declarat marti "foarte satisfacut" ca a putut obtine promisiunea unui plan de salvare fara precedent pentru a evita falimentul tarii sale si a dat asigurari ca reformele promise in schimb vor fi realizate dupa alegeri, relateaza AFP.
"Suntem foarte multumiti" de acordul privind stergerea a 107 miliarde de euro din datoria publica de catre bancile private creditoare si de promisiunea unor imprumuturi publice in valoare de 130 de miliarde de euro pana la sfarsitul lui 2014, a declarat el, la finalul reuniunii de la Bruxelles a ministrilor de Finante din zona euro.
"Trebuie sa punem in aplicare programul la timp si in mod eficient", a precizat seful guvernului grec.
Executivul actual "este hotarat sa o faca si sunt convins ca dupa alegeri Guvernul va fi la fel de hotarat sa puna in aplicare programul, deoarece este in interesul poporului grec", a adaugat el.
Alegeri legislative anticipate ar urma sa aiba loc in aprilie. Partenerii europeni ai Greciei au obtinut asigurari de la principalele doua partide actuale, socialistii si Noua Democratie (dreapta), ca isi vor respecta promisiunile inclusiv dupa alegeri. Exista insa ingrijorari ca unele partide extremiste de dreapta sau de stanga, care se opun masurilor de austeritate, ar putea inregistra rezultate importante la scrutin.