2015, anul in care Romania a deraiat de la acordul cu FMI

Poate si pentru ca Romania nu a mai depins de banii de la Washington, in sensul ca acordul care a expirat in toamna a fost unul de supraveghere preventiva si nu unul de tip stand-by, in care fondurile sunt eliberate in functie de indeplinirea unor criterii de performanta, arata o analiza Agerpres.

Autoritatile de la Bucuresti au adoptat anumite masuri fiscale care, desi criticate de oficialii institutiei financiare internationale, au vazut "lumina tiparului" si sunt acum cuprinse in Codul Fiscal.

Reducerile de taxe anuntate la inceput de an, printre care scaderea TVA si amanarea scumpirii gazelor, au reprezentat punctele nevralgice ale discutiilor dintre cele doua parti.  

Anul 2015 a inceput chiar cu aducerea in discutie a oportunitatii incheierii unui nou acord, in conditiile in care cel in derulare urma sa se incheie in septembrie 2015.  

FMI vine in ianuarie la Bucuresti in contextul crizei francului elvetian; demareaza discutiile referitoare la relaxarea fiscala  

In 8 ianuarie, premierul de la vremea respectiva, Victor Ponta, aducea in spatiul public aceasta tema, aratand ca Romania poate sa negocieze cu Fondul un acord similar celui din Polonia, de tip linie flexibila sau sa nu mai incheie un nou acord.  

"Pozitia noastra (a premierului si a ministrului de Finante - n.r.) coordonata este urmatoarea: in primul rand vrem sa incheiem cu bine acordul actual. In al doilea rand opinia noastra bazata pe datele si pe situatia Romaniei in acest moment este ca nu avem nevoie de un nou acord similar, de tip precautionary. Exista dupa aceea doua variante: ori sa nu avem deloc acord cu Fondul Monetar International, sa ramanem doar in obligatiile pe care le avem in baza Pactului Fiscal sau sa negociem un acord de tipul celui pe care il are in continuare Polonia, de tip linie flexibila. Sunt lucruri pe care le putem discuta cand terminam acordul actual. Ideea este ca un acord similar cu cel actual nu mai este necesar", a declarat Ponta.  

Acordul de tipul unei linii flexibile de credit este un instrument creat de FMI in 2009 pentru tarile cu performante economice bune. In acest context, FMI a sosit la Bucuresti in 27 ianuarie pentru a treia evaluare a acordului cu Romania. Misiunea FMI a venit in Romania intr-un moment in care francul elvetian urcase la cotatii record in raport cu leul, motiv pentru care au reinceput discutiile referitoare la romanii cu credite in franci elvetieni.

Fondul Monetar International a recomandat restructurarea voluntara bilaterala a creditelor in franci elvetieni, cu luarea in considerare a capacitatii de rambursare a imprumutului de catre debitor.  

Prima misiune a FMI in Romania din acest an s-a incheiat insa fara concluzii clare si fara o scrisoare de intentie din partea autoritatilor de la Bucuresti, astfel ca acordul a ramas in continuare suspendat, situatie in care se afla din vara lui 2014.  

Premierul Victor Ponta afirma ca Executivul nu s-a inteles cu partenerii financiari internationali in privinta cresterii pretului pentru gazele naturale si a restructurarilor din complexurile energetice Hunedoara si Oltenia, motiv pentru care nu va fi semnata inca o scrisoare de intentie, adaugand insa ca restul obiectivelor sunt indeplinite.  

Pe de alta parte, in declaratia de la finalul Misiunii in Romania, expertii FMI au aratat ca dereglementarea tarifelor la gaze pentru consumatorii casnici ar trebui reinceputa in paralel cu asigurarea unui sprijin suplimentar celor mai vulnerabili consumatori.  

In sectorul public, FMI a subliniat ca imbunatatirea eficientei in functionarea multor intreprinderi de stat mari va presupune restructurarea agresiva si, in unele cazuri, lichidarea.  

Imediat dupa ce delegatia FMI a parasit Bucurestiul, ministrul Finantelor de la vremea respectiva, Darius Valcov, anunta ca autoritatile romane nu au cerut acordul Fondului Monetar International pentru masurile de relaxare fiscala prevazute in proiectului Codului Fiscal, precizand ca acestea vor intra in vigoare in ianuarie 2016.

Era vorba despre un amplu plan de relaxare fiscala care prevedea ca TVA va ajunge la 18% in 2020 de la 24% in 2015, cota unica de impozitare va scadea de la 16% la 14%, impozitul pe dividende va fi eliminat, acesta fiind de 16%, taxa pe constructii speciale va fi eliminata (era de 1%), contributiile de asigurari sociale /CAS/ vor scadea de la 15,8% la 13,5% pentru angajat si de la 10,5% la 7,5% pentru angajator, iar impozitarea microintreprinderilor si pentru impozitele si taxele locale va fi introdus un regim diferentiat.  

Intre timp, la Washington, intr-o teleconferinta la inceputul primaverii, in martie, seful misiunii FMI in Romania, Andrea Schaechter mentiona ca Guvernul de la Bucuresti ar trebui sa reanalizeze momentul adoptarii reducerilor de taxe precum si dimensiunea acestor scaderi.  

"Trebuie sa punem intrebarea care sunt masurile compensatorii avute in vedere pentru respectarea tintelor fiscale pe termen mediu. In acest moment, tinta de deficit prevazuta in buget este in linie cu tinta prevazuta in acordul stand by si pentru orice reduceri suplimentare de taxe, trebuie avute in vedere masuri compensatorii pentru ca aceste tinte bugetare, care sunt o prioritate, sa fie atinse", a subliniat Andrea Schaechter in 27 martie.  

Reprezentantul FMI a reamintit ca Romania trebuie sa reia calendarul de liberalizare a pretului la gazele naturale pentru populatie, insa, in paralel, trebuie sa ofere protectie persoanelor vulnerabile.  

La Bucuresti incepe insa sa se discute tot mai des despre reducerea TVA la alimente, masura care, potrivit autoritatilor, va stimula consumul si va creste puterea de cumparare, iar incasarile astfel obtinute vor compensa deficitul creat la buget.  

Totodata, se relanseaza ideea unui nou acord cu FMI, iar noul ministru de Finante, Eugen Teodorovici, declara, in aprilie, ca Ministerul de Finante si-ar dori un nou acord cu Fondul Monetar International, deoarece ar fi un motiv in plus ca Romania sa se poata imprumuta mai ieftin si ar folosi si la imaginea tarii, la ratingul de tara. El a subliniat insa ca, pentru a discuta despre un nou acord, in primul rand trebuie incheiat in bune conditii actualul acord de finantare cu institutiile financiare internationale, care expira in septembrie.  

Guvernatorul BNR afirma ca un acord cu institutiile internationale ajuta Romania sa vanda credibil reforma fiscala. Pe aceasta linie se inscriu si declaratiile din luna mai ale lui Mugur Isarescu, care a sustinut ca Romania are nevoie de un acord cu institutiile financiare internationale pentru a putea "vinde" credibil reforma fiscala pe care intentioneaza sa o implementeze prin modificarea Codului Fiscal, astfel incat sa nu piarda prin cresterea dobanzilor la care se imprumuta.  

"Din experienta mea, eu cred ca este bine sa avem niste parteneri internationali. Ne dau credibilitate, seriozitate si uneori iti trebuie un avocat al diavolului, asta e parerea mea. Chiar daca, uneori, negocierile nu sunt placute, te mai certi cu ei, dar o formula de parteneriat cu ei este buna. In plus, nici nu vad cum am putea noi sa vindem credibil o reforma fiscala de o asemenea amploare pe plan international. E greu", declara guvernatorul BNR.  

In acest context, o misiune a FMI a venit la Bucuresti la sfarsitul lunii mai si s-a incheiat, din nou, fara o declaratie clara cu privire la rezultatul discutiilor cu autoritatile romane. Ministrul roman al Finantelor anunta insa continuarea discutiilor cu reprezentantii finantatorilor internationali in perioada 19-30 iunie, la Bucuresti.  

La 1 iunie a intrat in vigoare reducerea TVA la 9% la toate produsele alimentare, la bauturile nealcoolice si la serviciile de alimentatie publica masura care, potrivit autoritatilor, trebuia sa aduca alimente mai ieftine cu cel putin 12,5% si o relansare a consumului.  

FMI vorbeste despre revizuirea semnificativa a proiectului de Cod Fiscal   Pe de alta parte, intr-o conferinta la Bucuresti, reprezentantul Fondului Monetar International in Romania, Guillermo Tolosa, a aratat ca proiectul de Cod Fiscal aflat in prezent in dezbatere parlamentara va trebui revizuit semnificativ pentru ca, altfel, Guvernul nu va reusi sa se incadreze in tintele de deficit stabilite cu institutiile financiare internationale pentru 2016.  

"Estimarile noastre sunt ca proiectul de Cod Fiscal, in forma actuala, va trebui revizuit semnificativ, pentru ca doar taierea cheltuielilor pentru compensarea masurilor nu va fi suficienta. Credem ca tintele Guvernului pentru acest an vor fi atinse, dar pentru anul viitor este mult de lucru pentru a-si putea atinge obiectivele", a precizat reprezentantul FMI.  

El a subliniat ca discutiile din cadrul misiunii tehnice care a avut loc la finalul lunii mai au mers bine, insa FMI asteapa de la Guvernul Romaniei decizii care sa duca la imbunatatirea situatiei viitoare, astfel incat sa se poata modifica proiectia asupra deficitului si sa se incadreze in tinte, pentru ca programul sa continue cu succes.  

"Am facut progrese mari in a intelege situatia fiscala. Insa am descoperit ca va aparea un gol semnificativ la venituri in 2016", a subliniat Tolosa.  

La jumatatea lunii iunie, o delegatie a Comisiei Europene vine la Bucuresti insa nu se ajunge la un acord pe Codul Fiscal. Vizita FMI programata pentru jumatatea lunii iulie se amana.

Ministrul Finantelor recunoaste o depasire temporara a tintei de deficit, care s-ar putea situa la 2,9% din PIB in 2016, insa arata ca sunt state membre cu deficit excesiv, mult peste 3%, iar Romania este in situatia in care trebuie sa ia astfel de masuri pentru a-si consolida si mai mult starea economiei.  

Intre timp, analistii economici, dar si seful bancii centrale continua sa pledeze pentru un nou acord cu FMI, mai ales intr-un context extern marcat de criza din Grecia care a intrat, la final de iunie, in incapacitate de plata fata de FMI.  

"Autoritatile romane trebuie sa-si reconsidere pozitia fata de Codul Fiscal si sa continue acordul cu institutiile internationale, pentru a diminua riscurile la care este expusa, mai ales in acest context international dificil dat de situatia din Grecia si avand in vedere ca, in 25 de ani, Romania a inregistrat derapaje mari de cele mai multe ori cand a fost pe cont propriu", sustine, la inceputul lunii iulie, presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru.  

Guvernatorul bancii centrale pledeaza, din nou, in 1 iulie, pentru continuarea relatiilor cu finantatorii internationali.

"Acordul cu Fondul Monetar International (FMI) si cu Comisia Europeana (CE) se negociaza in continuare si este esential sa continue, pentru ca actualul context international, generat de Grecia, si cel intern, dat de Codul Fiscal, solicita existenta unui astfel de acord pentru Romania. Credinta mea este ca negocierile vor continua si vom adanci toate problemele care sunt inca in discutie. (...) Noi trebuie sa aratam ca nu mergem din sant in sant, in zig-zag. Ci ca avem capacitatea sa luam masuri graduale si sa tinem o linie. Asta arata maturitate in politicile economice. Reactia noastra este imediata. Am si spus ca pe actualul proiect de Cod Fiscal noi nu mai putem sa reconsideram toata politica monetara ca sa pastram un anumit echilibru al mixului", a explicat seful BNR.

La jumatatea lunii iulie, dupa reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice si Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles, declaratiile cu privire la acordul Romaniei cu finantatorii internationali sunt contradictorii. In timp ce ministrul roman al Finantelor anunta ca acordul Romaniei cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana continua, vicepresedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, declara ca programul privind balanta de plati este deraiat, insa CE este gata sa discute din nou cu autoritatile romane.  

"Astazi, am participat la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice si Financiare (ECOFIN), organizata la Bruxelles. Principala concluzie a intrevederilor de astazi: Acordul Romaniei cu FMI si CE continua!", a notat Teodorovici pe Facebook.

"Suntem ingrijorati ca programul privind balanta de plati este, din nou, deraiat si din nou nu suntem in masura sa incheiem revizuirea. In cursul precedentului si actualului program s-au facut multe progrese.... Din pacate, acum, trebuie spus ca, referitor la evolutiile fiscale, vedem o deviere clara in privinta planurilor Guvernului roman legate, de exemplu, de reducerea TVA cu cinci puncte procentuale, pana la 19%... Estimam ca anul urmator deficitul bugetar al Romaniei ar putea ajunge la aproximativ 3% din PIB. Nu este un semnal linistitor pentru piete aceasta crestere rapida a deficitului bugetar. Ne-am impartasit ingrijorarile cu autoritatile romane si suntem gata sa discutam din nou. In ceea ce priveste programul privind balanta de plati, acesta expira in septembrie si recomandam in continuare autoritatilor romane sa foloseasca eficient timpul ramas pentru a adopta reformele necesare" a spus Valdis Dombrovskis.  

In 22 iulie, o misiune tehnica a Fondului soseste in Romania insa discutiile vizeaza numai restructurarea Directiei Generale de Administrare Mari Contribuabili din cadrul ANAF.  

La inceputul lunii august, intr-un document intitulat intitulat 'O Decizie Cruciala', reprezentantii FMI arata ca, in forma aprobata de Parlament, Codul Fiscal va genera o majorare a deficitului bugetar la 3% din PIB, va periclita realizarile economice obtinute de Romania in ultimii ani si va determina revenirea la austeritate. Documentul este semnat chiar de seful misiunii Fondului Monetar International pentru Romania, Andrea Schaechter, si de reprezentantul rezident al FMI pentru Romania si Bulgaria, Guillermo Tolosa.  

"Romania a facut pasi importanti in ultimii sapte ani pentru a-si imbunatati finantele publice controversate. Suntem ingrijorati ca, in forma sa actuala, acest Cod Fiscal ar periclita aceste realizari. El ar presupune o pierdere anuala de venituri de aproximativ 2,2% din PIB si o majorare a deficitului bugetar de pana la cel putin 3% din PIB, plasand astfel datoria publica pe o traiectorie ascendenta. In mod alternativ, pentru a mentine sub control deficitul, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului precum si renuntarea la initiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructura, aparare, salarii, sanatate si educatie" se mentioneaza in documentul citat.  

Conform semnatarilor, daca reducerile de taxe aprobate deja raman in vigoare, austeritatea va deveni in mod inevitabil necesara atunci cand finantarea ieftina si abundenta va inceta si datoria va atinge niveluri mai mari.

"Romania a trecut deja in ultimul deceniu printr-un astfel de ciclu nefericit de stimulare excesiva in vremuri bune si de austeritate stricta in vremuri grele. El nu ar trebui sa fie repetat", se subliniaza in documentul oficialilor FMI.

Pe de alta parte, cei doi autori ai documentului citat arata ca masurile de stimulare fiscala trebuie aplicate la momentul potrivit, pentru ca, desi situatia economica este inca foarte dificila pentru multi romani, tara are un ritm rapid de crestere in prezent, iar salariile au crescut in acest an cu peste 7 procente.

"Nu este evident faptul ca o stimulare fiscala suplimentara ar fi de dorit la acest moment, daca ea trebuie finantata printr-o datorie mai mare", se subliniaza in document.  

Toamna readuce in discutie necesitatea unui nou acord  

La inceput de toamna, mai multi oficiali de la Bucuresti vorbesc despre necesitatea unui nou aranjament cu FMI care sa ofere credibilitate Romaniei pe pietele internationale.  

Ministrul Finantelor anunta ca Romania intentioneaza sa demareze discutiile cu creditorii internationali pentru un nou acord de asistenta inca din acest an, ca urmare a sprijinului oferit de principalele partide politice.

La randul sau, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, arata ca Romania are nevoie de un nou acord cu FMI, pentru a se putea imprumuta ieftin in conditiile in care, in anul electoral 2016 presiunea pe buget va fi imensa.  

In context, reprezentantul rezident al FMI in Romania si Bulgaria, Guillermo Tolosa, a aratat ca Romania trebuie sa solicite FMI negocierea unui nou acord si apoi se discuta optiunile, respectiv tipul de acord care se poate incheia.  

In legatura cu actualul acord, reprezentantul FMI a spus, in septembrie, ca acesta va expira pur si simplu si nu se va mai purta nicio discutie pe marginea lui intre autoritatile romane si reprezentantii institutiei financiare internationale. Tolosa a precizat ca principalele obiective macroeconomice convenite in cadrul acordului au fost indeplinite, dar lipsa de predictibilitate a impiedicat reprezentantii FMI sa traga o concluzie clara cu privire la stabilitatea in timp a indicatorilor macroeconomici.  

"Principale tinte macroeconomice urmarite in program au fost pozitive, in linie cu obiectivele. Economia creste pe baze sanatoase si sustenabile, deficitul fiscal este stabil iar Romania nu se mai uita la viitor cu teama necesitatii unor consolidari suplimentare si prin masuri dure. Acestea tin de trecut. Povara datoriei este pe un trend descrescator, sistemul bancar este stabil. Insa lipsa de predictibilitate a factorilor de decizie din aceasta perioada a facut foarte dificil pentru noi sa avem suficienta incredere ca aceste echilibre macroeconomice pot fi cu adevarat mentinute. Acesta este unul din principale motive pentru care boardul FMI nu a incheiat acordul, nu si-a pus stampila de aprobare o perioada atat de lunga de timp, mai mult de un an", a explicat Tolosa.  

La capitolul nerealizari, reprezentantul FMI a amintit evolutia reformelor structurale prevazute in program, in special in cazul companiilor de stat.  

Dupa expirarea acordului cu FMI, in Romania a venit o misiune tehnica a institutiei financiare internationale pentru a analiza proiectul de buget pentru 2016.  

Misiunea s-a incheiat cu un comunicat remis presei in 22 octombrie, in care Andrea Schaechter, seful misiunii FMI in Romania, a declarat ca Fondul Monetar International estimeaza un deficit bugetar de 3% din PIB in 2016 si peste acest nivel in 2017 din cauza reducerilor masive de taxe si impozite si a majorarilor salariale anuntate, in timp ce recomandarea institutiei financiare internationale privind deficitul este de 1,5% din PIB pentru anul viitor.  

"Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate si cele care se intentioneaza a fi adoptate - o combinatie de reduceri masive de impozite si taxe si de majorari salariale - vor impinge deficitul fiscal pana aproape de 3% din PIB in anul 2016, si peste acest nivel in 2017 daca nu sunt identificate masuri compensatorii sau daca nu se intampla din nou neexecutarea integrala a cheltuielilor de capital", se arata in comunicatul citat.  

Oficialii FMI mentioneaza faptul ca, in ultimii ani, Romania a inregistrat o imbunatatire considerabila a indicatorilor macroeconomici, insa protejarea acestor realizari este cruciala in contextul cresterii riscurilor de evolutii sub asteptari la nivel global, mai ales in economiile emergente.  

In acest sens, Romania trebuie sa adopte o serie de politici prioritare, cele mai importante fiind cele legate de mentinerea disciplinei fiscale in vederea consolidarii finantelor publice, precum si reinnoirea angajamentului pentru reformele structurale, mai ales in zona companiilor de stat, pentru a sustine nivelul de incredere si a imbunatati potentialul de crestere pe termen lung.  

Reprezentantii institutiei noteaza si necesitatea modernizarii infrastructurii de transport public a Romaniei, fara de care avantajele activitatii economice puternice din prezent nu vor avea decat o viata scurta, iar progresele catre convergenta economica vor fi lente.  

La randul sau, premierul Victor Ponta a anuntat, in 22 octombrie, ca in urma vizitei tehnice a delegatiei FMI, "exista un punct clar de dezacord" referitor la deficitul bugetar pentru anii 2016-2017, lucru care reflecta, in opinia prim-ministrului, faptul ca FMI nu este de acord cu scaderea TVA si cu cresterea salariilor in Educatie si Sanatate cu cate 25%.  

La finalul lunii octombrie, seful statului, Klaus Iohannis, arata ca Romania trebuie sa mentina un cadru de colaborare cu Fondul Monetar International, in contextul in care majoritatea investitorilor privesc relatia cu FMI ca un indicator de stabilitate.  

"Sunt constient de faptul ca marea majoritate a investitorilor privesc relatia dintre Romania si Fondul Monetar International drept un indicator de stabilitate. Dupa cum stiti, programul a expirat in septembrie 2015, fara o evaluare finala favorabila din partea FMI, ceea ce a ridicat semne de intrebare cu privire la vointa Guvernului de a implementa reformele structurale asumate. Romania trebuie sa mentina un cadru de colaborare cu FMI si sa actioneze responsabil fara ca stabilitatea macroeconomica sa fie afectata", a sustinut Iohannis in mesajul transmis cu ocazia evenimentului "2015 Analyst and Investor Days.  

Pe de alta parte, Catalin Pauna, country economist Banca Mondiala, a aratat, la inceputul lunii noiembrie, ca un nou program cu Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) este putin probabil sa fie incheiat de Romania, pentru ca se apropie alegerile.  

"Ca si analist, ca si economist, cred ca este putin probabil inaintea alegerilor pentru ca nu vrei probabil sa ai un program cu FMI care dureaza minim 18 luni si trebuie sa ai continuitate. Mai ales ca vine dupa un program care tocmai s-a incheiat si care nu a avut niciun review in 2015", a explicat Pauna, in 10 noiembrie.  

Noul ministru al Finantelor: Cred ca situatia economica a Romaniei in acest moment nu necesita un ajutor financiar din partea FMI  

La numai cateva zile dupa declaratiile reprezentantului BM, noul ministru al Finantelor, Anca Dragu, care a lucrat de altfel in cadrul biroului local al FMI, declara ca situatia economica a Romaniei nu necesita in acest moment un ajutor financiar din partea Fondului Monetar International (FMI), in conditiile in care institutia ofera asistenta tehnica si sprijin financiar in special tarilor aflate in situatie economica dificila, iar "dupa cum am agreat cu totii", nu mai este cazul Romaniei.  

"Cred ca situatia economica a Romaniei in acest moment nu necesita un ajutor financiar din partea Fondului Monetar International. FMI ofera asistenta tehnica si sprijin financiar in special tarilor aflate in situatie economica dificila. Dupa cum am agreat cu totii aici, nu mai este cazul Romaniei. FMI nu are un instrument care sa ne intereseze in acest moment, sa fie conform nevoilor noastre. In acest moment avem nevoie de un plan serios de reforme, avem nevoie de aceste masuri care sa asigure continuarea cresterii economice si punerea acestei cresteri pe baze sustenabile. De aceea cred ca un acord cu FMI ar fi specific altei economii, nu economiei romanesti", a mentionat Anca Dragu in cadrul audierilor in comisiile reunite de buget-finante din Parlament.  

Aceasta considera ca Romania nu are nevoie de un acord preventiv cu FMI.

"Romania nu cred ca are nevoie de un acord preventiv cu FMI. Rolul FMI nu este de a acorda aceste tipuri de imprumut preventiv, ci de a face programe in situatii dificile, de recesiune economica", a mai spus ministrul citat.  

Dupa mai multe regandiri ale politicii fiscale, din 2016 TVA scade la 20% de la 24% in prezent, impozitul pe dividende se reduce la 5% de la 16%, iar microintreprinderile vor fi impozitate diferentiat in functie de numarul de salariati.  

Acordul care a expirat in septembrie a fost cel de-al 10-lea incheiat de Romania cu Fondul Monetar International din ultimii 23 de ani si al treilea acord solicitat institutiei financiare internationale de la declansarea crizei economice, in 2009.  

Urmatoarea misiune a FMI este asteptata la Bucuresti in martie 2016.