Se va anunta un nou an de recesiune, relateaza Reuters. "Daca europenii nu isi pot rezolva problemele in cel mult un an, este foarte posibil sa avem parte de o noua recesiune globala“, spune si castigatorul Premiului Nobel Dale Mortensen, citat de Bloomberg.

Batranul continent se afla la ananghie. Statul grec este foarte aproape de faliment. Mai mult, ar putea trage dupa el Spania si Italia. Bancile mari au o expunere de 150 miliarde euro pe obligatiunile elene si nu vor sa aiba nicio pierdere. Numai ca autoritatile nu mai accepta acum sa suporte toate cheltuielile.

Liderii europeni, care incearca sa ajunga la un acord inaintea intalnirii de astazi de la Bruxelles, ar putea totusi forta bancile sa-si majoreze rata de adecvare a capitalului la 9% pana la sfarsitul lunii iunie, au afirmat surse apropiate situatiei, pentru Bloomberg.

Un plan cuprinzator de combatere a crizei datoriilor de stat ar trebui sa aiba trei componente, si anume:

- recapitalizarea bancilor astfel incat sistemul financiar sa reziste unui eventual faliment al Greciei;

- consolidarea si extinderea EFSF;

- reducerea datoriilor statului elen astfel incat acestea sa devina sustenabile pe termen lung si sa faciliteze revenirea la  normalitate in zona euro.

Pana acum, sefii din UE au reusit sa se inteleaga numai pe problema recapitalizarii bancilor, convenind ca sistemul bancar ar avea nevoie de o injectie de circa 110 miliarde euro. Celelalte doua chestiuni genereaza inca divergente si tensiuni intre politicienii de varf din zona euro, care nu au ajuns pana acum la un consens.

O alta problema care ingreuneaza discutiile este disputa dintre Franta si Germania privind rolul Bancii Centrale Europene (BCE) in rezolvarea crizei. Parisul vrea o contributie profunda si directa a BCE, in timp ce Germania se opune hotarat acestei variante, deoarece ar incalca tratatele UE, un compromis greu de acceptat in Parlamentul de la Berlin si in randul populatiei germane.

1. Recapitalizarea bancilor. Ce state vor fi cel mai afectate

UniCredit, cea mai mare banca din Italia, Banco Comercial Portugues (BCP), a doua mare banca din Portugalia, si Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA), pe locul doi in Spania, sunt printre institutiile de credit despre care analistii afirma ca vor fi nevoite sa obtina cel mai mult capital suplimentar.

Bancile ar putea, insa, creste valoarea inregistrata a obligatiunilor care se tranzactioneaza peste valoarea nominala, ceea ce le-ar permite sa compenseze din costurile revizuirii in scadere a valorii obligatiunilor statelor din sudul Europei. De o astfel de situatie ar beneficia banci precum RBS, din Marea Britanie, si Deutsche Bank, din Gemania, ale caror portofolii includ mai ales obligatiuni emise de propriile guverne. Ar putea permite si bancilor franceze sa evite sa atraga capital suplimentar.

Suma vehiculata pentru recapitalizarea bancilor se situeaza intre 80 si 200 de miliarde de euro. Practic, jumatate (daca nu chiar mai mult) din expunerea pe Grecia va trebui suportata din fonduri proprii. Partea buna este ca bancile, in special cele franceze, au inceput deja sa anunte reducerea activelor riscante.

2. Fondul de salvare al Europei, suficient de puternic pentru problemele continentului?

Fondul de bailout al Europei (EFSF) a primit recent puteri suplimentare, si anume o capacitate de 440 miliarde euro pentru a interveni pe pietele secundare de obligatiuni si de a pune bani pentru recapitalizarea bancilor, miscare despre care se vorbeste tot mai mult.

Slovacia a fost ultima dintre cele 17 state din zona euro care a aprobat modificarea Fondului European de Stabilitate Financiara. Parlamentul din Slovacia a ratificat planul de extindere a fondului european de sustinere financiara, finalizand astfel procesul de aprobare la nivelul statelor din zona euro.

Fondul de bailout este un vehicul financiar special care emite obligatiuni, strange bani si ii da mai departe statelor care nu se mai pot sustine singure. Credibilitatea fondului este data de garantiile puse de cele 14 tari care nu au primit inca bailout din zona euro. Aceste popoare garanteaza cu 780 miliarde de euro ca investitorii care cumpara obligatiuni isi vor primi banii inapoi, mare parte din garantii fiind oferite de Germania.

EFSF ar trebui sa preia rolul Bancii Centrale Europene (BCE). Institutia centrala sustine acum obligatiunile Italiei si Spaniei, fara interventiile acesteia in piata secundara cele doua tari ar fi fost supuse unor dobanzi imposibile pentru finantarea defictului.

3. Grecia si datoriile pe care probabil nu le va putea plati niciodata

Alt subiect important din cadrul summitul il reprezinta reducerea datoriei Greciei, situata la peste 340 miliarde de euro, adica 162% din Produsul Intern Brut (PIB). Se vorbeste despre marcarea unor pierderi de 50-60% in sectorul privat. Strategia ar putea lovi prea tare bancile, sustin economistii. In plus, Irlanda si Portugalia ar putea cere acelasi tratament, ceea ce ar duce la panica in sistem.

Grecia este blocata de proteste si manifestatii din cauza masurilor de austeritate pe care guvernul elen este obligat sa le impuna. In SUA, miscarea „Occupy Wall Street“ a luat amploare, manifestatiile fiind prezente in zeci de state. Sustinut prin retelele de servicii sociale, fenomenul s-a extins si in Europa, cu proteste chiar violente in Roma si in Londra. Cum criza economico-politica nu da semne de stingere, ci dimpotriva, este de asteptat ca protestele sa continue si chiar sa se extinda.

Merkel a incercat sa tempereze asteptarile pietelor, insa lipsa unei decizii care sa mai cumpere ceva timp pentru zona euro ar putea sa creasca agitatia lumii financiare. Bancile slabe ar fi primele lovite, urmate de tarile cu o situatie fiscala precara, totul in conditiile in care Europa se indreapta cu viteza spre recesiunea economica.

Reuniunea ministrilor finantelor din UE, prevazuta initial sa aiba loc miercuri, inaintea Consiliului European extraordinar si a summitului zonei euro, a fost anulata, a anuntat marti seara un purtator de cuvant al presedintiei poloneze a Consiliului UE, citat de France Presse.

"Presedintia (poloneza a Consiliului UE) a decis sa nu convoace o reuniune ECOFIN miercuri", a afirmat purtatorul de cuvant.

In aceste conditii, nu va avea loc nicio reuniune pregatitoare, nici a ministrilor de finante ai "Celor 27", nici a celor din zona euro inaintea Summitului UE (care va incepe la ora locala 18) si a celui al statelor din zona euro care ii va urma.

Italia nu gaseste solutii

Discutiile de astazi vor fi complicate si de presiunile intense din piete asupra Italiei si de disputele politice interne din Germania. Italia nu a reusit inca sa prezinte un plan credibil si decisiv de reformare a sistemelor de pensii, iar "seriozitatea" premierului Silvio Berlusconi in privinta eforturilor anticriza este pusa sub semnul intrebarii.

Italia, a treia economie din zona euro, are cea mai mare piata a obligatiunilor de stat din uniunea monetara, cu o datorie publica de 1.800 miliarde euro, adica 120% din Produsul Intern Brut. Liderii europeni se tem ca esecul guvernului de la Roma de a pune datoria de stat pe un fagas sustenabil va declansa o criza similara cu cea a Greciei, insa la o scara mult mai mare. Astfel, orice acord de urgenta incheiat de Comisia Europeana si Fondul Monetar International pentru sprijinirea Italiei ar necesita resurse financiare uriase, incomparabil mai mari fata de banii necesari pentru acordurile Greciei, Irlandei si Portugaliei.

Problema este ca nu exista suficienti bani pentru salvarea Italiei, noteaza Reuters.

Bursele europene, in scadere din cauza pesimismului privind summit-ul UE

Bursele europene sunt in scadere in prima parte a sedintei de miercuri, investitorii fiind sceptici in privinta sanselor ca summit-ul UE de miercuri sa se incheie cu un plan clar, decisiv si complet de solutionare a crizei datoriilor de stat din zona euro, transmite Reuters.

Bursele asiatice au stagnat miercuri dupa ce actiunile s-au tranzactionat pe o panta descendenta in cea mai mare parte a sedintei, din cauza temerilor ca summit-ul UE nu va aduce o solutie decisiva petnru criza. La Tokyo, indicele Nikkei a inchis in scadere cu 0,2%, afectat si de pesimismul privind rezultatele financiare ale companiilor.

Bursa de la New York a inchis marti in scadere puternica, afectata pe de o parte de scepticismul investitorilor ca liderii UE vor conveni asupra unui plan clar anticriza si, pe de alta parte, de rezultatele dezamagitoare ale companiilor. Indicele Dow Jones a pierdut 1,7%, iar S&P 500 a inchis in scadere cu 2%, in timp ce piata Nasdaq s-a retras cu 2,3%.

Citeste si:

Turcia recunoaste ca are nevoie de ajutor extern. Imaginile tragediei care a lovit duminica provincia Van FOTO

Ce tari vor avea cele mai mari costuri cu recapitalizarea bancilor