10 intrebari cheie despre impactul deciziilor summit-ului asupra Romaniei FOTO
Deciziile luate de liderii europeni vizeaza economiile din zona euro, insa se rasfrang si asupra celorlalte tari din Uniunea Europeana si implicit asupra Romaniei, avand in vedere ca economia locala este direct conectata la pietele din vestul continentului. Majorarea "plasei de siguranta" financiara a zonei euro la 1.000 de miliarde de euro este interpretata de analistii romani ca un semnal cu efecte pozitive asupra pietei locale, in conditiile in care investitorii au dat semnale de incredere inca din primele ore de dupa anunt. Acesta este primul semnal pozitiv venit din pietele financiare in ultima jumatate de an. Raman insa in continuare semne de intrebare.
1. Decizia luata de liderii europeni este o veste buna pentru Romania?
Cresterea capacitatii fondului financiar de urgenta la 1.000 de miliarde de euro este un pas inainte facut de liderii europeni cu impact direct asupra increderii investitorilor, spune Lucian Anghel, economist-sef al BCR. "Impactul deciziei se va rasfrange in mod direct asupra increderii investitorilor. Increderea este cel mai tranzactionat instrument in acest moment. Daca pietele nu au incredere, te costa", explica el, potrivit Ziarului Financiar.
La randul lui, Marius Olteanu, director executiv al societatii de administrare SIRA, spune ca jucatorii de pe bursele internationale dau semne de optimism ca urmare a semnalului de unitate politica la nivelul UE. "Nu stim insa nimic despre detaliile tehnice de implementare a deciziilor si cu atat mai putin daca masurile de salvare a Greciei vor functiona. Trebuie sa vedem cum vor reactiona agentiile de rating la aceste decizii."
2. Ce inseamna pentru bancile elene deciziile luate ieri de liderii europeni?
O parte dintre bancile grecesti vor fi nationalizate de statul grec, conform declaratiilor premierului elen George Papandreou.
Obligatiunile grecesti vor fi reevaluate pe minus si bancile care le detin, mare parte elene, vor trece aceste pierderi in contabilitate. Ulterior pierderile ar putea fi transformate in credite subordonate sau convertite in actiuni pentru ca bancile sa se poata recapitaliza cu ajutorul pietelor financiare. "Cu siguranta, bancile isi vor asuma pierderi. Daca vor putea, bancile se vor recapitaliza pe baza proprie, in caz contrar vor apela la ajutorul statelor si abia apoi la fondul financiar de urgenta de la UE (EFSF - n. red.)", spune Catalina Molnar, senior economist la Royal Bank of Scotland.
3. Este de ajuns reducerea datoriei Greciei la 120% din PIB?
Masurile luate de liderii europeni reprezinta calea de mijloc, iar decizia de a creste dimensiunea fondului financiar de urgenta (EFSF) are rolul de a da asigurari in piete ca banii sunt suficienti pentru a tine pe linia de plutire zona euro si implicit economia spaniola si cea italiana in cazul unor derapaje.
"Este un plus fata de anunturile facute in august si in septembrie. Nu stiu daca este exact la ce se asteptau investitorii avand in vedere ca in piete se discuta despre un fond de 2.000 de miliarde de euro si despre un haircut de 60%-70% din datoriile grecesti."
Mai mult, Florin Dolea directorul executiv al Pioneer Asset Management, subliniaza ca pana acum nu este clar daca minusul de 50% din datoriile elene va fi agreat de investitori. "Actiunile bancilor au crescut pe bursele straine, pentru ca investitorii au luat deja in calcul faptul ca bancile vor fi nevoite sa suporte pierderi pe obligatiunile grecesti si ca va trebui sa faca rost de lichiditati suplimentare pentru a se recapitaliza."
Citeste si
Apple a luat bataie. Cine a devenit cel mai mare producator de smartphone-uri