Lux in cizme de cauciuc. Zonele rezidentiale ale marilor orase au infrastructura din Evul Mediu
Promisiunile neonorate, dar si criza financiara au facut ca satelitii imobiliari rasariti in jurul marilor orase sa ramana cu infrastructura din Evul Mediu. Unele cartiere n-au apa, altele n-au canalizare sau strazi asfaltate. Oamenii trec prin balti si noroaie ca sa ajunga in casele lor. Primarii,care ridica din umeri, ca bugetul e sarac, n-au nici o scuza. Pot sa apeleze la fondurile europene pentru modernizarea localitatilor. Totul este sa si vrea.
Suntem intr-o zona rezidentiala din Mogosoaia, la doar cativa kilometri de capitala, unde s-au construit in ultimii ani peste 200 de vile. Dar edilii nu s-au grabit sa asfalteze strazile. Claudiu si-a ridicat casa acum sapte ani, cu peste 200.000 de euro. Nici prin cap nu i-a trecut atunci ca si astazi va trai ca la sat. Drumurile sunt inca neasfaltate si nu exista nicio canalizare, iar vilele de lux baltesc in noroi la fiecare ploaie. Ca sa iasa din locuintele cu pretentii pe o asa vreme, proprietarii trebuie sa aiba obligatoriu cizme de cauciuc, dar si o masina de teren, daca nu vor sa ramana impotmoliti.
Nemultumiti, oamenii au facut reclamatii la Primarie, dar fara niciun folos. Actualul primar din Mogosoaia da vina pe fostul edil, care ar fi permis introducerea in intravilan a unei suprafete prea mari, de 300 de hectare, fara sa ia in calcul costurile infrastructurii. Astazi, Primaria nu are bani pentru modernizare. "S-a tinut pasul pana in 2008-2009, cand s-a secat putul, ca sa zic asa. Investitori n-au mai venit, criza ne-a facut sa nu mai putem sa speram la bani sau fonduri guvernamentale. Din ce iei pe impozite si taxe n-ai cum", spune Paul Precup, primarul localitatii Mogosoaia.
Regasim aceleasi probleme si in cartierele noi din marile orase, cum ar fi Clujul si Brasovul. Iar in Pipera Baneasa, o alta zona rezidentiala a Capitalei, pe o raza de aproape 2 kilometri, autoritatile au confirmat prin 8 probe din 19 ca apa din puturile aflate intre 20 si 60 de metri este contaminata cu tricloretilena. Asa ca edilii se vad obligati sa rezolve problema alimentarii cu apa.
In aceste situatii, aparent fara iesire, pot fi atrase fonduri europene. Autoritatile locale trebuie sa depuna un dosar la agentiile de dezvoltare regionala. Daca indeplinesc conditiile, primesc finantare.