"Preţurile locuinţelor rezidenţiale se menţin în teritoriu pozitiv, atât în România, cât şi la nivel regional, însă, dacă facem o distribuţie la nivel naţional, putem observa că dinamicile pot fi asimetrice. În oraşe mari, precum Bucureşti, creşterile de preţuri depăşesc media la nivel naţional, apropiindu-se de 9%, faţă de 6,1%, la nivelul întregii ţări", spus Florin Dragu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, există diferenţe şi în ceea ce priveşte accesul la finanţare, respectiv perioada necesară achiziţionării unei locuinţe. Din punct de vedere al accesului la finanţare, disparităţile regionale sunt generate atât de evoluţiile preţurilor, cât şi de nivelul de salarizare. Astfel, în oraşe precum Bucureşti sau Timişoara, accesul la finanţare este mult mai facil comparativ cu media la nivel naţional.

În ceea ce priveşte perioada necesară achiziţionării unei locuinţe fără intermediere financiară, numărul de ani necesari pentru cumpărarea unui apartament cu două camere este de aproximativ zece, dar şi aici sunt diferenţe în ceea priveşte distribuţia regională. În Cluj, durata de achiziţionare este mai ridicată, la 11 ani, iar în Bucureşti este de 8 ani. Pentru un apartament cu trei camere, perioada necesară achiziţionării unei locuinţe fără intermediere financiară este de 12,5 ani.

Florin Dragu a precizat că România are cea mai ridicată rată de deţinere a unei locuinţe, respectiv de 96% din total populaţie. Deşi avem această rată ridicată de deţinere a unei locuinţe, calitatea bunurilor imobiliare este mai redusă comparativ cu media europeană.

De asemenea, rata creditelor neperformante a ajuns la 3,2% în decembrie 2017, iar distribuţia probabilităţii de nerambursare este redusă pentru creditele imobiliare.

Pentru perioada următoare, prognoza ratei anuale de nerambursare pentru creditele ipotecare indică o majorare de la 0,4%, la momentul actual, la 0,6% într-un an.