Analiză: Creșterea plafonului la ”Prima Casă” și garanţia ”atât de confortabilă” oferită de stat vor duce la creşterea artificială a preţurilor
Constructii, santier, imobiliare
Majorarea plafonului în programul Prima Casă, precum şi o garanţie ”atât de confortabilă” oferită de stat, ar putea avea drept consecință o creşterea artificială a preţurilor imobiliarelor, precum şi supraîndatorarea unei părţi a populaţiei, arată o analiză realizată de KeysFin.
"Noile prevederi ale programului sunt încă în discuţie, însă au fost vehiculate creşteri ale plafonului maxim de la 70.000 euro la 140.000 euro, precum şi creşterea garanţiei statului, până la 80% din valoarea creditului contractat. Bineînţeles, noile condiţii aprobate de legislativ vor avea un impact direct atât asupra pieţei locale de construcţii, cât şi asupra sistemului bancar", precizează realizatorii analizei.
Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, în primă lectură, programul "Noua Casă", care înlocuiește ”Prima Casă”, una dintre prevederile acestuia fiind majorarea plafonul pentru creditele pentru achiziţia de locuinţe noi de la 70.000 de euro la cel puţin 140.000 de euro.
Și Eugen Rădulescu, director al Direcţiei de Stabilitate din Banca Naţională a României (BNR), a atras atenția miercuri că majorarea plafonului de garantare în Programul "Noua Casă" trebuie tratată cu foarte multă prudenţă.
Reprezentantul Băncii Naţionale a menţionat că, în măsura în care se va majora plafonul de garantare din fonduri publice la acest program, "va antrena în mod inevitabil o tendinţă de creştere a preţurilor pieţei, nu putem să evităm aşa ceva".
"Sigur că, în măsura în care se va majora plafonul de garantare din fonduri publice, va antrena în mod inevitabil o tendinţă de creştere a preţurilor pieţei, nu putem să evităm aşa ceva. Dacă se vor da 10.000 de credite este una, dacă se vor da 50.000 de credite este alta. Personal, aş fi mai prudent, nu aş merge la ideea de dublare a plafonului de la 70.000 la 140.000 de euro. Ar trebui să o luăm uşor-uşor, în cazul în care va mai fi nevoie. Să nu uităm că înainte de apariţia acelei blestemăţii care a fost darea în plată, piaţa imobiliară se aşezase foarte bine, iar "Prima Casă" putea foarte bine să dispară", a subliniat oficialul BNR.
În opinia specialiștilor KeysFin, cifra de afaceri a pieţei locale de construcţii va ajunge la aproximativ 90 de miliarde lei în acest an, comparativ cu nivelul de 89 miliarde de lei în 2019. Potrivit sursei citate, în 2018, cifra de afaceri a pieţei locale de construcţii (construcţii de clădiri, inginerie civilă şi lucrări speciale de construcţii) a fost de 84,4 miliarde de lei.
"Deşi cele mai importante companii din industria de construcţii, din punctul de vedere al cifrei de afaceri, contractează proiecte mari de infrastructură, este important de menţionat că industria nu se bazează doar pe acestea, iar companiile medii şi mici care se ocupă de construcţii de ansambluri rezidenţiale, clădiri de birouri sau alte construcţii civile, însumează o valoare importantă din total. Din punctul nostru de vedere piaţa de construcţii din România are toate şansele să crească în continuare, însă e dependentă de măsurile sociale şi economice aplicate de Guvern, pentru ca românii să cumpere în continuare locuinţe noi, iar companiile să continue să investească în spaţii noi", a declarat Roxana Popescu, managing director KeysFin.
Analiştii KeysFin punctează şi scăderea considerabilă a numărului insolvenţelor, cu 58%, comparând recordul negativ de 3.000 insolvenţe din 2013 cu cele 1.018 insolvenţe din 2019. Totodată, în primele patru luni ale acestui an au fost înregistrate 315 insolvenţe în sectorul construcţiilor, ceea ce arată că, momentan, acest sector nu a fost puternic afectat, consideră aceştia.
Potrivit celor mai recente date de la INS, volumul lucrărilor de construcţii (ca serie ajustată sezonier) a scăzut în mai cu 2,2% faţă de aprilie 2020, însă a fost cu 14,3% peste nivelul din mai 2019. În primele 5 luni din 2020 avansul a fost de 23,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.
Analiza KeysFin mai arată că Bucureşti se află pe primul loc în topul judeţelor în funcţie de cifra de afaceri a business-urilor din construcţii care au sediul aici, însumând 26 miliarde de lei, aproape 31% din totalul la nivel naţional în 2018. Capitala este urmată în clasament de Cluj (7,4% din total), Ilfov (6,9%), Prahova (4%) şi Timiş (3,8%). Companiile înregistrate în cele cinci judeţe cumulează aproape 53% din totalul cifrei de afaceri locale a acestui sector.
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanţelor (la sfârşitul perioadei) şi care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupelor 41 - construcţii de clădiri, 42 - lucrări de geniu civil, 43 - lucrări speciale de construcţii. Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase în iulie 2020.
KeysFin oferă soluţii de reducere a riscului comercial utilizând date despre companiile din România şi din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienţi, KeysFin este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România. KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa uşor şi rapid situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste 4 milioane de entităţi economice din România.
Pe acelasi subiect: