Aceștia spun că au primit străzi și spații verzi doar pe hârtie în noul cartier întins pe 100 de hectare. În tot acest haos, autoritățile locale au venit și cu soluții neobișnuite, ce-i drept, cu câțiva ani întârziere: dezvoltatorii au fost obligați să facă străzile pe banii lor, iar de acum încolo nimeni nu mai primește autorizație de construcţie dacă nu face infrastructuraă înainte să ridice blocurile.

Iată ce a decoperit Inspectorul PRO.

Noul cartier s-a născut din ruinele Uzinei ”Tractorul”, după ce, în 2008, cele 126 de hectare ale fostei fabrici au fost vândute unui fond de investiţii britanic, la jumătate din preţul pieţii, a suspectat atunci Comisia Europeană.

Boomul imobiliar începe în 2012, după ce 100 de hectare de teren trec de la britanici la o multinaţională, care, într-o primă fază, ridică un centru comercial. În paralel, terenurile agricole sunt retrocedate şi vândute. Dezvoltarea se întinde acum pe o suprafaţă de peste 450 de hectare, cuprinzând întregul cartier Tractorul. Investitorii imobiliari speculează orice mişcare, iar în zonă se construieşte bloc după bloc, fără nicio gândire unitară. Aşa cum se întâmplă de fapt în întreaga ţară.

“Trotuare nu sunt, asfalt nu e, iluminat public nu e, preluarea apelor pluviale nu există. Toţi s-au grăbit să construiască zeci de blocuri, mii de apartamente, unul nu a venit să spună ”dau şi eu 800 mp Primăriei, Domeniului Public să construiască o grădiniţă, o creşă”, spune un locuitor din zonă.

“Fac atâtea blocuri unul lângă altul, cum sunt cutiile de chibrituri, dar ca să facă drumul ăsta niciunul nu vine. Dintr-un capăt în altul numai gropi din astea de jumătate de metru”, se plâng oamenii.

″În Germania se poate, în Italia se poate, în Franţa se poate să se construiască infrastructura înainte, numai la noi nu”, spun oamenii.

Ca acest haos imobiliar să fi fost evitat, autorităţile locale din Braşov ar fi trebuit să gândească de la început infrastructura zonei, de la străzi până la utilităţi. Nu numai că nu au făcut-o, dar au şi continuat să elibereze autorizaţii de construire pe bandă rulantă, fără un plan unitar de dezvoltare a noului cartier.

Problemele se întind pe 100 de hectare. George Scripcaru, primarul Brasovului, spune că are banii pentru asfaltare, dar îi împiedica regimul juridic al terenurilor.

Unele porţiuni din străzi sunt private. Iar pentru a fi amenajate, cu bani de la bugetul local, ar trebui predate municipalităţii. Unii au înţeles asta, alţii refuză. În plus, există şi porţiuni de stradă deţinute de proprietari care nu au fost încă identificaţi.

Procedurile legale sunt greoaie şi se întind pe ani de zile. Angajaţii primăriei, printre care şi arhitectul şef, încearcă o explicaţie: ”Este o muncă titanică să convingi pe cineva că suprafaţa aferentă drumului trebuie să fie reglementata şi trecută la domeniul public.”

Marilena Manolache, arhitect şef: ”Ideea în Braşov este să mergem într-un fel constructiv, adică să nu îi blochezi pe cei care s-au angajat în nişte contracte şi nişte credite, dar să rezolvi în paralel problema infrastructurii.”

Probleme sunt şi din cauza unor dezvoltatori care nu au realizat aşa cum trebuie infrastructura în propriile ansambluri. Le-au promis în schimb oamenilor străzi, utilităţi şi o viaţă fără griji, dar nu s-au ţinut de cuvânt.

Iată cum arată parcarea subterană a unui ansamblu rezidenţial de 600 de apartamente, unde fiecare loc a costat 7.000 de euro.

“Aici e parcare subterană. E carton bitumat, nisip şi pavelele pe care le vedeţi. Pe timp de ploaie, s-au dat găuri la băncuţe până au ajuns pe partea ailaltă cu burghiul”, spun locatarii.

Reprezentantul dezvoltatorului, infiltrat printre proprietari, oferă explicaţii stânjenitoare.

Probleme sunt şi la parcarea exterioară, unde un loc a costat 3600 de euro. Dezvoltatorul a “uitat” să facă rigole, iar parcarea se inundă la fiecare ploaie serioasă.

Primarul Brasovului, George Scripcaru, spune că soluţia pe care a găsit-o a fost să-i convingă pe dezvoltatori să facă singuri străzile.

George Scripcaru, primarul Brasovului: “Străzile vor fi construite cu banii dezvoltatorilor. Este obligaţia lor, ca ei au generat acest efect, au vândut apartamente unor client unde le-au arătat o poză frumoasă.”

Mai bine de un an au durat discuţiile şi negocierile. Rezultatul este surprinzător: 25 de dezvoltatori au decis să treacă la treabă. Au făcut documentaţia tehnică şi au angajat un consultant care să îi coordoneze.

Cornel Rahaian, consultantul dezvoltatorilor: “Ni s-a părut că suntem într-un impas şi nu mai putem ieşi. O parte din investitori au hotărât că dacă lucrăm organizat, dacă gândim nişte criterii de colaborare, chiar dacă ei între ei sunt într-o competiţie permanentă, atunci am putea poate salva situaţia.”

Marele câştig e ca dezvoltatorii pot rezolva problema juridică a terenurilor mai repede decât autorităţile. Pot negocia cu proprietarii, îi pot ajuta cu întocmirea actelor şi pot cumpăra terenurile. Şi astfel, şapte străzi principale ar putea fi gata până la iarnă, în condiţiile în care cel mai optimist termen al primăriei e de trei ani. Toate cheltuielile vor fi suportate de investitori, iar la final străzile vor fi predate municipalităţii.

Cornel Rahaian, consultantul dezvoltatorilor: “Fiecare dezvoltator are un aviz circulaţie primit de la primărie, unde sunt prezente numărul de parcări ale fiecăruia. Câte parcări are atâtea maşini va avea. Acele maşini circulă pe o stradă sau alta. Dacă arealul dezvoltatorului descarcă toate maşinile din parcarea lui într-o stradă, el va intra în strada aia cu toate maşinile. Strada respectivă, ca să o realizăm, ne duce la nişte costuri. Acele costuri le împărţim la numărul de maşini care circulă pe stradă, ale dezvoltatorilor.”

George Scripcaru, primarul Brașovului, aflat la treilea mandat, s-a apucat abia în ceasul al 12-lea să facă ordine în haosul imobiliar, după ce el însuşi l-a patronat timp de 12 ani.

A reuşit să impună o hotărâre Consiliului Local prin care cei care iniţiază proiecte imobiliare să fie obligaţi să construiască străzile, înainte de începerea lucrărilor.

George Scripcaru, primarul Brașovului: “M-am luptat în primul rând cu propria comisie din cadrul primăriei, cu arhitecţii şi proiectanţii, de vreo 2-3 ani de zile să facem lucrul ăsta şi tot le spun. M-am enervat şi am făcut cu alţii.”

Setul de reguli obligatorii a fost în cele din urmă adoptat. Autorizaţiile de construire nu vor mai fi eliberate dacă nu există acces la drumurile publice. Investitorii trebuie să dea terenuri pentru transportul public, pentru piste de biciclete şi pubele.

Această hotărâre ar putea fi un exemplu pentru toţi primarii care susţin că nu există soluţii legale prin care să îi poată obliga pe investitori să realizeze infrastructura, înainte de construire. Modelul există deja la Tractorul. Unul dintre investitori a început să ridice o mie de apartamente, după ce a pus la punct străzile. Astfel de cazuri sunt însă extrem de puţine, aşa că aveţi grijă ce cumpăraţi.