În acest complex imobiliar din Timişoara se contruiesc două blocuri turn de 20 de etaje. La etajele superioare priveliştea este splendidă, iar cerul pare că te atinge la fereastra sufrageriei.

Călin Centea, consultant dezvoltator imobiliar: “Motivul pentru care cumpărătorii aleg un apartament la un etaj superior, în special cele de la ultimele etaje, 19-20, este vederea pe care o oferă în fiecare zi, în fiecare seară, momente de relaxare”.

Un alt dezvoltator imobiliar din Timişoara construieşte un ansamblu de 8 blocuri turn în altă parte a oraşului. Primul este deja ridicat şi are 15 etaje.

Tiberiu Atanasoae, specialist marketing dezvoltator imobiliar: “Vorbim aici de un ansamblu cu o personalitate bine conturată, o arhitectură modernă cu panorame superbe asupra oraşului.”

La Cluj, de mai bine de 4 ani, se lucrează la cel mai ambiţios proiect imobiliar din ţară. Este vorba despre un bloc uriaş de 25 de etaje.

Ne aflăm la aproape 100 de metri înălţime pe acoperişul celei mai înalte clădiri de locuinţe din ţară. Peisajul nu mai are nevoie de nicio descriere, este absolut fascinant.

Preţul pe metrul pătrat porneşte aici de la 1450 de euro şi poate să ajungă până la 2000 de euro pentru apartamentele de la etajele superioare. Clădirea are şi 258 de locuri de parcări, pe cinci nivele.

Daniela Negru, reprezentant beneficiar: “Acesta are 25 de etaje şi 182 de apartamente, cu 1-2-3 camere, iar la ultimele etaje sunt situate 4 penthouse-uri care oferă o panoramă superbă asupra oraşului. Imobilul este prevăzut cu două lifturi interioare de mare viteză”.

Daniela Maier, preşedinte Ordinul Arhitecţilor Transilvania: “Cred că sunt zone în care aceasta este singura soluţie pentru a face dezvoltare urbană de calitate, la amploarea la care aceste dezvoltări sunt necesare.”

La capitolul zgârie-nori, capitala nu putea fi mai prejos. În cartierul Floreasca, la anul, vor fi gata peste 250 de locuinţe. Preţurile pot ajunge şi până la 3 milioane de euro pentru o suprafaţă de 600 de metri pătraţi.

Beatrice Dumitrescu, vicepreşedinte complex rezidenţial: “Va da comunităţii o zonă destul de activă, cu relaxare, oamenii pot veni şi la birou, pot merge seara şi la restaurant, se pot relaxa în zona verde care este foarte mare, este un concept redat comunităţii care a fost abandonat de peste 20 de ani.”

Florin Enache, arhitect: “Nu putem să discutăm despre o staţie de autobuz şi o clădire înaltă. Este foarte important clădirile înalte să înceapă să se aşeze pe o infrastrctura matura, să nu genereze ore în şir de tranzitare a oraşului. Despre asta vorbim, despre impact pe termen lung şi nu doar despre profit în momentul vânzării.”

Chiar dacă România nu are infrastructura Parisului sau Berlinului, dezvoltatorii imobiliari sunt convinşi că zgârie-norii reprezintă viitorul în domeniu.