Coșmarul celor care și-au luat case lângă București: “Se ridică blocurile ca nişte închisori”
Avem legi clare în construcţii, dar nu sunt aplicate, decât foarte rar. În Dobroiesti - o comună lipită de Bucureşti - se ridică blocuri printre case, spre disperarea vechilor locuitori.
Dezvoltatorii vin cu pretenţii, autorităţile închid ochii, iar autorizaţiile de construire descriu perfect haosul urbanistic din localitate. ″Inspectorul Pro’′ a urmărit de-a lungul vremii modul în care s-a dezvoltat această zonă şi vă prezintă un nou caz controversat.
Ilfov este în topul regiunilor cu cea mai mare creştere a populaţiei din Uniunea Europeană. Sunt cu 50 la sută mai mulţi locuitori decât acum 10 ani. Totalul: aproape o jumătate de milion de oameni. Zona este însă renumită prin infrastructura zero.
Explozia de locuinţe a avut loc aici fără să se ţină cont de nimic. Autorităţile locale şi judeţene au autorizat sute de proiecte imobiliare în localităţile lipite de Bucureşti - precum Voluntari, Bragadiru sau Popeşti Leordeni - fără să amenajeze drumuri şi utilităţi.
Marian Petrache este de 7 ani preşedintele Consiliului Judeţean - instituţie cu rol de avizare în acordarea autorizaţiilor de construire.
Marian Petrache: “Faptul că oamenii aleg să locuiască în judeţul Ilfov, ne bucură, dar ne şi responsabilizează. Suntem conştienţi că este o mare provocare, iar cum obiectivul nostru este creşterea calităţii vieţii asta înseamnă că trebuie să avem grijă ca în acest judeţ să avem o dezvoltare economică socială durabilă care să permită acest lucru.”
Dobroeşti, o altă comună ilfoveană lipită de Capitală, aflată la numai 30 de minute distanţă de Piaţa Universităţii, are două sate şi un haos urbanistic descurajant, înţesat cu stâlpi de electricitate. În Franţa, de exemplu, nu se construieşte nimic la o distanţă mai mică de 200 metri de liniile de înaltă tensiune.
Ordine în acest haos ar fi trebuit să facă PUG-ul, adică planul urbanistic general, aprobat de consiliul local Dobroeşti, în 2017. Conform PUG-ului, în această zonă, locuinţele nu ar trebui să fie mai înalte de două etaje şi mansardă. Pe asta s-au bazat şi cei care au plătit în jur de o 100.000 de euro pentru o casă în acest ansamblu rezidenţial. Era câmp când s-au mutat. Acum, în spatele caselor, se construiesc trei blocuri cu patru etaje şi 150 de apartamente. Parcările sunt prevăzute chiar în gardurile lor.
Locatar: “Se ridică blocurile ca nişte închisori”
Locatar: “Deja impactul este destul de mare şi şocul nostru, pentru că nu mai putem ieşi sub nicio formă în curte. Geamurile lor, ei vor vedea fix în casele noastre. Nu mai zic de zgomot, nu vreau să îmi imaginez cum vor fi cinci maşini cu noxele date spre casele noastre”
Ca să poată construi blocuri mai înalte decât prevede planul urbanistic general, dezvoltatorul a iniţiat un PUZ, adică un plan urbanistic zonal, care se aprobă de primărie, în şedinţa de Consiliu local. Legea îi cere investitorului să afişeze acest anunţ pe un panou, în locul viitoarei construcţii, pentru dezbatare publică. În cazul nostru, a fost ascuns printre anunţurile de la avizierul primăriei. Un locatar care îşi plătea taxele l-a găsit întâmplător.
Pe acelasi subiect: