Investitie de peste jumatate de milion de euro in plantatia de aluni 

Italianul inca din 1979 a avut exclusivitate in tara noastra pentru colectarea mierii de albine. Pe vremea lui Ceausescu, cumpara mierea din Bucuresti, de la filiala unei foste cooperative de productie cu sediul central in Sibiu, care o si colecta.  Dupa revolutie, in 1991, si-a deschis o firma in Bucuresti, dar nu a rezistat mult in "jungla" post-revolutionara din Capitala. Prin 1992 a venit in judetul Sibiu, unde si-a deschis propriul punct de colectare a mierii de albine de la producatorii traditionali, lucru pe care il face si acum, dupa mai bine de 30 de ani de cand a inceput aceasta afacere.  Nu s-a stabilit niciodata oficial in Romania. Chiar si dupa mai bine de treizeci de ani, face naveta catre Italia. Cel putin o data pe luna vine in judetul Sibiu sa-si verifice afacerile, insa se intoarce acasa in tara sa.

Walter Lattanzi a intuit posibilitatile de dezvoltare a agriculturii din Romania, astfel ca a inceput sa cumpere teren.  Are acum, la Apoldu de Jos, la 40 km de municipiul Sibiu spre Alba-Iulia, doua sute de hectare de pamant.  Pana acum, au fost plantati aluni pe 32 de hectare, investitia totala fiind de peste o jumatate de milion de euro.  Il ajuta doi romani specialisti in agricultura.

Unul dintre ei este Stefan Bahcivangi. Povesteste cu umor primele sale contacte cu Walter Lattanzi: "M-am pomenit cu telefoane de la el, o saptamana, in fiecare seara. Eu iesisem dintr-o combinatie nasoala cu alti italieni si am zis: «Nu vreau sa mai aud de italieni in viata mea! Nu mai vreau niciun italian». S-a tinut de capul meu si m-am intalnit cu el. I-am zis: «Trei luni de zile stau, mai mult niciun pic». A vrut pentru afacerea cu miere sa ma ia consultant. A doua zi dupa ce am venit la el m-a trimis la banca sa ridic 300.000 de lei. Eu m-am speriat. Stiind plasa pe care am luat-o cu italienii... Zic: «Mai frate, asta vrea sa ma incerce». Dupa vreo saptamana zic: «Nu stau, e riscul prea mare». El zice: «Nu vreau sa plecati, ramaneti aici, sunteti consilierul meu». Apoi i-a venit ideea sa cumpare pamant”. 

Inainte de a incepe sa cumpere pamant, Stefan Bahcivangi l-a gasit in Apoldu de Jos pe Dumitru Bozan, fost economist la CAP. Acesta a ramas fara loc de munca, dar avea cunostiinte temeinice in cultivarea pamantului. 

Povesteste acum ca a plantat si 32 de hectare de aluni si spune: "Fiecare om trebuie sa planteze cel putin un pom in viata, eu am plantat pentru tot satul”.  Bozan are 62 de ani si o viata petrecuta in agricultura. Acum e sef de ferma la Apoldu de Jos.

Bahcivangi si Bozan au cautat impreuna teren pentru Lattanzi, au vorbit cu oamenii, au cumparat pamantul si au inceput sa-l intabuleze. Nu stiau, la inceput, de ce cumpara terenul, iar Walter Lattanzi a avut, pe rand, ideea de a planta vita de vie, meri, ciresi. Intr-un final a venit cu ideea de a planta aluni.

"Multi ne-au tras in piept, inceputul a fost tare greu. Majoritatea puietilor i-am luat de la un institut de cercetare de stat, era complet depasit, ne-au dat o tehnologie de pe vremea lui Pazvanti.. Am facut niste gropi maaaari...si bagam un fir. Nu stiam cum sa reziste firul ala acolo. A fost greu...Cand faceam 70 de gropi pe zi, era...ooo, mult. Am incercat si cu oameni sa sapam, si cu tractorul, si mergea greu. Au venit apoi italienii, cu o masinuta mica si faceau in cinci minute o groapa mica in care se punea puietul", povesteste Stefan Bahcivangi inceputurile muncii la ferma de la Apoldu de Jos. 

Acesta spune ca lipsa tehnologiei si a cunostintelor i-a ingreunat foarte mult, iar apoi a fost dificil sa intabuleze terenul. Dar si costisitor. Au trecut insa peste toate piedicile inceputului si, in 2005, aveau plantat primul hectar cu aluni. 

La cei 68 de ani ai sai, Bahcivangi spune ca, daca ar fi sa o ia de la inceput, tot agricultura ar face, iar cultura de aluni o descrie ca pe o adevarata binecuvantare.

Alune romanesti, in premiera in magazine din Romania 

Walter Lattanzi si Stefan Bahcivangi vor sa vanda alunele in Romania, si nu sa le duca la export in Italia, cum fac italienii de la Lugoj. Cei doi spun ca au luat legatura cu mari lanturi de magazine - Metro si Carrefour - si acestea au fost interesate sa cumpere. Pot vinde alunele exact asa cum au fost culese din pom, la 2,5 euro kilogramul. Daca insa mai investesc o suta de mii de euro in utilaje si pot realiza uscarea alunelor, spargere, prajirea si ambalarea lor le-ar putea vinde si cu 12 euro kilogramul.

Cititi intreaga poveste pe www.mediafax.ro